Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023

1. Zeci de fragmente de amfore

Zeci de fragmente de amfore, care amintesc de lumea romană, au fost descoperite într-o așezare a dacilor liberi (sec. II-III p. Chr.) de la Răucești.
Săpăturile, de mică amploare, au fost organizate în 1986 de regretatul arheolog dr. Gheorghe Dumitroaia, însă au rămas nepublicate.
Amforele erau o categorie de vase speciale folosite pentru transportul și păstrarea unor bunuri de valoare cum era vinul și uleiul de măsline.
Unul dintre fragmentele de amforă păstrează și o ștampilă de producător.
Recent, materialul arheologic a fost prelucrat primar și urmează să facă obiectul unui studiu.
Le facem cunoscute?

#archaeology #antiquity #amphorae #pottery #romanworld #museum #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Castrul roman de la Alba Iulia, propus pentru înscriere în Lista UNESCO în dosarul Limesului Dacic

3. Descoperire interesantă pe terenul unde urmează să fie construit Gușterlandul. Cercetare arheologică și în Câmpșor pentru aqua-park

4. Piese arheologice din Epoca Bronzului descoperite pe traseul Autostrăzii Transilvania

5. Lopată din lemn, veche de 4.000 de ani, descoperită pe traseul Autostrăzii Transilvania

6. Un schelet uman vechi de peste 3.000 de ani a fost descoperit în urma unor săpături arheologice efectuate, recent, pe raza comunei Drăguşeni din judeţul Botoşani. Scheletul aparţine începutului Epocii bronzului, respectiv culturii Yamnaya, şi a fost identificat după explorarea unui tumul de mari dimensiuni din comuna Drăguşeni.

7. Ce făceam în perioada când ne formam ca popor?

Pentru zona de la răsărit de Carpați, în perioada sec. VI-VII, au evoluat comunitățile umane pe care arheologii le-au atribuit culturii Costișa-Botoșana-Hansca.
Cea mai importantă așezare, care a fost cercetată până în prezent, este cea de la Davideni (jud. Neamț), săpăturile fiind coordonate de profesorul Ioan Mitrea.
Muzeele nemțene dețin un patrimoniu valoros din situl respectiv, inclusiv o serie de artefacte care sunt legate de creștinism.

#archaeology #museum #heritage #christianity #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Drumul romanilor de la Piatra Fântânele a fost inclus în Repertoriul Arheologic Național

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaboare cu Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie - Extensia Bistrița, au efectuat la sfârșitul anului 2022 o cercetare de teren pe traseul așa numitului "Drum al romanilor" din zona pasului Tihuța. În urma acestui demers ce a constat în cartarea, identificarea și fotografierea la sol dar și aerian a întregului tronson de drum, pe o distanță de circa 12,8 km s-a decis introducerea acestuia în Repertoriul Arheologic Național ca o primă măsură de protecție a acestuia. Cunoscut în zonă și menționat în diferite ghiduri turistice sau publicații, acesta nu s-a bucurat de o atenție sporită din punct de vedere științific decât de curând, când în zonă, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a efectuat cercetări de teren dar și arheologice, care au confirmat unicitatea și valoarea deosebită a acestuia. Din păcate porțiuni importante ale acestuia au fost distruse sau afectate irevocabil de către intervenții umane mai vechi sau recente, astfel încât integritatea și structura acestuia au fost afectate pe unele porțiuni. Întregul demers s-a făcut din necesitatea de a stabili starea acestuia la momentul actual și de a încerca a proteja pe cât posibil acele porțiuni care încă se mai păstează. În curând va fi publicat și un studiu care va îmbina datele geografice, istorice și arheologice cunoscute despre acesta la momentul actual. Sperăm să fie un început pentru acest ,,vechi'' dar tânăr monument al județului Bistrița-Năsăud care să rămână pe cât posibil și generațiilor viitoare. Dorim să mulțumim în special asociației Tășuleasa Social pentru sprijinul acord în demersurile noastre și colegilor de la Institutul Național al Patrimoniului pentru promtitudine.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

9. Brățară dacică unică, descoperită la Botoșani! Face parte dintr-o adevărată comoară arheologică

10. Spectaculozitatea instalațiilor de încălzire medievale.

Cercetările arheologice din mediul orășenesc, în special, au permis descoperirea unei categorii de vestigii medievale spectaculoase, respectiv cahlele pentru sobe. Modelate din lut, în tipare, cahlele sau teracotele medievale au o tipologie extrem de variată și reflectă aspecte variate din societatea acelor vremuri.
De asemenea, valoarea artistică a unor asemenea piese surprinde prin eleganță și simbolism.
Vă așteptăm să vizitați muzeele de istorie din Neamț pentru a admira astfel de obiecte.

#archaeology #MiddleAges #Neamț #tiles

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Detalii din morminte de acum 5000 de ani.

Recent, împreună cu colegul George Hânceanu, am valorificat științific o serie de date și obiecte provenite din câteva morminte descoperite la Brad și Aldești, în județul Bacău, acum 6-7 decenii, și care nu au beneficiat de discuții foarte ample până în prezent. Cu acest prilej au fost aduse o serie de completări necesare față de datele cunoscute.
Este vorba de grupuri mici de înmormântări, printre care și un bărbat care ținea la piept un nou-născut, datate la limita dintre mileniile IV-III a. Chr.
De asemenea, inventarul mormintelor este reprezentativ, fiind descoperite vase ceramice, dar și obiecte de podoabă, așa cum este un colier alcătuit din mărgele de piatră și scoici.
Articolul poate fi consultat aici: https://www.academia.edu/97200260

#archaeology #prehistory #graves #pottery #BronzeAge #Romania

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. Obiecte de podoabă de la Târpești

In memoriam Silvia Marinescu-Bîlcu
Situl arheologic de la Târpești a fost cercetat sistematic de regretata Silvia Marinescu-Bîlcu, în deceniul 7 al secolului trecut. Rezultatele obținute cu acel prilej au fost publicate ulterior într-o monografie, iar o parte din materialele arheologice se află în muzeele din Piatra-Neamț și Târgu Neamț.
În colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț se află două piese deosebite - pandantive - lucrate din os și cupru, cu o vechime de aproape 6000 de ani.
Situl arheologic de la Târpești este emblematic pentru preistoria de la răsărit de Carpați.

#archaeology #prehistory #Cucuteni #Romania #museum #hetitage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Die Akademie „Hl. Sabas“ kommt wieder ans Licht

14. Cercetări arheologice pe traseul viitoarei Centuri a Băii Mari

Proiectul de investiții „Centura ocolitoare a municipiului Baia Mareˮ, implementat de Consiliul Județean Maramureș presupune și realizarea unor studii arheologice care să pună în lumină potențialul arheologic din perimetrul afectat de proiect.
Astfel într-o primă fază, finalizată în primăvara anului 2022, specialiștii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș au întreprins cercetări arheologice de suprafață – non-intruzive, care au dus la identificarea mai multor situri arheologice sau potențiale situri pe traseul viitoarei Centuri. Cu acest prilej au fost descoperite vestigii arheologice în localitățile Bușag și Bozânta Mare (oraș Tăuții Măgherăuș), Bozânta Mică și Mocira (com. Recea).
Artefactele - bunurile culturale mobile, majoritatea fragmente ceramice identificate la suprafață aparțin epocii târzii a bronzului (a doua jumătate a mileniului II. î. Chr.), epocii romane (sec. II-IV d.Chr.) și epocii medievale.
Începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023 a debutat cea de-a doua etapă a cercetărilor arheologice și anume cele intruzive care presupun realizarea unor săpături arheologice de mici dimensiuni (10 m X 1.5 m) pentru verificarea potențialul arheologic a descoperirilor mai sus amintite: densitatea artefactelor descoperite și întinderea siturilor arheologice.
În cursul lunii ianuarie 2023 au fost documentate descoperirile de la Bușag și Tăuții Măgherăuș; în prezent sunt investigate potențialele situri arheologice din Bozânta Mică.
Estimăm că până la mijlocul lunii martie cercetările arheologice intruzive pe traseul viitoarei Centuri de ocolire a municipiului Baia Mare să fie finalizate.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

15. Una dintre cele mai interesante descoperiri de la situl arheologic Drăgușeni-Ostrov, com. Drăgușeni, jud. Botoșani, este reprezentarea miniaturală a unui porc mistreț, realizat din ceramică.

In memoriam Silvia Marinescu-Bilcu.

Una dintre cele mai interesante descoperiri de la situl arheologic Drăgușeni-Ostrov, com. Drăgușeni, jud. Botoșani, este reprezentarea miniaturală a unui porc mistreț, realizat din ceramică.
Statueta a fost descoperită întreagă, fiind modelată realist.
Capul are formă triunghiulară, urechile orientate oblic în lateral, râtul fiind ușor arcuit în sus. Corpul este masiv, triunghiular în secțiune, coada ușor arcuită spre înainte. Coloana vertebrală a fost reliefată prin ciupirea lutului moale. Picioarele au fost aplicate sub forma unor proeminențe conice, separate, cu părțile distale aplatizate. Pastă fină, obținută din amestecul argilei cu nisip fin, bine netezită, angobată cu alb. Ardere bună oxidantă. Culoarea roșiatică.
Descoperită în campania din anul 1980. Nr. inventar. 830.

#MuzeulJudeteanBotosani #patrimoniu #Dragușeni #ceramica #statueta #zoomorfă #PiesaZilei

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

16. Vestigii arheologice descoperite pe traseul viitoarei Centuri a orașului Baia Mare

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 26 februarie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu