Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022

1. Cercetări de teren în zona de limes dintre castrele romane de la Tihău și Porolissum, județul Sălaj

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei au efectuat în cadrul Proiectului Național Limes, pe parcursul lunii august o serie de cercetări de teren în zona de limes dintre castrele romane de la Tihău și Porolissum, județul Sălaj. S-a dorit o ultimă verificare a stării de conservare a acestora, a situației actuale ale terenurilor respective, precum și verificarea căilor de acces cele mai facile, la turnurilor romane din acest areal. Acestea sunt incluse în Lista Indicativă Unesco „Frontiers of the Roman Empire – Dacia” având ca finaliate înscrierea lor în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO alături de alte vestigii ale Frontierei Imperiului Roman situate pe teritoriul actual al României.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

2. Despre rezultatele campaniei arheologice din 2022 la Ardeu-Cetățuie

Sursa: Youtube Utilizator: mcdrtube

Responsabilul științific al cercetărilor arheologice sistematice, domnul cercetător științific dr. Iosif Vasile Ferencz prezintă, pe scurt, rezultatul cercetării din anul 2022. * * * Să amintim comunității că la Ardeu se găsește un monument plin de semnificații: Unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara este „Cetăţuia” de la Ardeu, un deal calcaros, situat într-o zonă binecuvântată cu peisaje decupate parcă din ilustraţiile unei cărţi cu poveşti, cu abrupturi şi chei, cu ape termale şi minerale. Istoria locuirii în zonă, dar şi pe culme, pe terasele şi la poalele dealului „Cetaţuie” se întinde pe mai multe milenii. Uneori istoria a fost scrisă cu dalta, ciocanul şi securea, alteori cu spada şi cu lancea şi cel puţin în două momente cronologice distincte, înălţimea a servit ca punct fortificat. Este vorba despre EPOCA REGATULUI DAC şi de EVUL MEDIU. Timpul care s-a scurs a făcut ca urmele locuirilor succesive să se acopere de vegetaţie şi uitare şi poate că numai numele dealului - „Cetaţuie” sau „Cetăţeaua” mai aminteşte de gloria vremurilor trecute. În acelaşi timp, poate că poveştile despre comori şi urieşi spuse la gura sobei, iarna, de către bătrâni au mai păstrat câte ceva din firul istoriei acestor locuri. Alte surse și recomandări: https://www.mcdr.ro/santiere-sistemat... https://www.facebook.com/Cetatea.Arde... http://www.ardeu.ro/ http://www.anuarulsargetia.ro/the-dac...

Sursa informațiilor mcdrtube.

3. Comoară veche de peste 3.000 de ani, descoperită lângă Bistrița de Mirel, un amator pasionat de istorie

4. Adevăratul templu al dacilor. Locul secret de lângă Sarmizegetusa unde erau comorile de aur uluitoare, aduse zeilor

5. Tezaur format din: Tetradrahme tip Macedonia prima 158-150 înainte de era noastră. Drahme de tip Rădulești-Hunedoara, au fost bătute în secolul III-II- lea înaintea erei noastre, care imita chipul lui Filip al II-lea al Macedoniei. Denari republicani...

Tezaur format din: Tetradrahme tip Macedonia prima 158-150 înainte de era noastră. Drahme de tip Rădulești-Hunedoara, au fost bătute în secolul III-II- lea înaintea erei noastre, care imita chipul lui Filip al II-lea al Macedoniei. Denari republicani. Fragment de fibula de fier. Amnar de fier. Și o secere cu farful îndoit pe care am lăsat-o la specialiști. Obiectele au fost găsite în județul Alba într-o pădure. Tezaurul se întindea pe o distanță de 30 de metri. Ada cimea de recuperare de la suprafață 5 cm până la 20 de cm. Când am găsit locul de depozitare unde se vedeau mai multe monede în același groapa, am oprit săpăturile și le-am lăsat pe mana specialiștilor. Dar arheologi din județul Alba nici măcar nu mau chemat la fata locului când au săpat, și nici nu știu câte piese au mai fost În total!!!

Sursa informațiilor și imagini suplimentare Szakacs Jozsef.

6. Cercetările preventive în situl arheologic de la Negrilești

Primăria Municipiului Tecuci susține cercetarea științifică și în anul 2022
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci, instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului Tecuci și Consiliului Local Tecuci, în colaborare cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, continuă și anul acesta cercetările preventive în situl arheologic de la Negrilești.
Semnalat în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu, în urma unei săpături de salvare a fost constatată existența unei locuiri civile din perioada neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada post romană (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov), evul mediu timpuriu (cultura Dridu) şi secolul al XIX-lea.
Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988, are o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci a realizat, în cei 16 ani de când se desfășoară cercetări arheologice preventive în sit, un număr de 16 unități de săpătură (secțiuni și casete de dimensiuni variabile) din care au rezultat un număr foarte mare de fragmente ceramice, vase întregibile, unelte și arme din os și piatră, importante pentru studiul comunităților umane care au trăit în această zonă în perioada mileniului VI a. Chr. – sec. XIX.
Toate aceste descoperiri vin să ateste o locuire, aproape neîntreruptă, începând din epoca nouă a pietrei (neolitic) și până în perioada contemporană.
Patrimoniul muzeului tecucean, în urma cercetărilor arheologice efectuate în acest sit, s-a îmbogățit cu un număr de 178 piese (vase ceramice, unelte, arme din piatră și os etc.).
Mulțumim partenerilor noștri - Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați pentru colaborare, cât și Primăriei și Consiliului Local Tecuci pentru suportul financiar acordat în vederea inițierii cercetărilor în anul 2022.
Dr. Paul Ciobotaru - arheolog specialist
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.

7. Așezarea post-romană de la Străulești - Noi descoperiri

Situl „Străulești-Măicănești”, situat între malul nordic al râului Colentina și șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești, suprapune una dintre zonele cele mai intens locuite de pe teritoriul Bucureștiului. De la descoperirea sitului în anul 1960 și până în prezent au fost întreprinse 22 de campanii de cercetare arheologică sistematică care au scos la iveală ample așezări din perioada secolelor III-IV d. Hr., perioada migrațiilor și Evul Mediu, precum și urme sporadice de locuire din neolitic și epoca bronzului.
Descoperirile recente au oferit noi date privind locuirea din perioada secolelor III-IV, atribuită populației daco-romane. Au fost identificate și cercetate noi locuințe, instalații de ardere și gropi menajere. Dintre acestea, o locuință cercetată în luna mai a acestui an se remarcă prin inventarul bogat, alcătuit din fragmente ceramice, oase animale și chirpici ars. A fost recuperată atât ceramică locală, de tradiție Latène, cât și fragmente din amfore romane și alte vase de import. Aspectul locuinței și dispunerea inventarului arheologic indică faptul că locuința a fost abandonată într-o manieră organizată, în timp ce restul așezării și-a continuat existența. După abandon, groapa bordeiului ar fi fost folosită de membrii așezării pentru depozitarea deșeurilor menajere.
Prin analogii cu inventarul complexelor din apropiere pot fi stabilite relații cronologice între locuințele așezării. Astfel de descoperiri reprezintă, așadar, verigi de legătură importante pentru documentarea fazelor de locuire.
Radu Nicolae, muzeograf, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

8. O parte din orașul roman Apulum descoperită pe locul unde se ridică un hotel. Săpături arheologice de amploare la Alba Iulia

9. Cercetare de teren pe teritoriul orașului Beclean

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Asociația Celtic Transilvania au întreprins recent o cercetare de teren pe teritoriul orașului Beclean, în vederea identificării pe cât posibil a unor urme ale fostei cetăți medievale care există aici. Istoriografic se cunoaște faptul că în anul 1438, regele Albert de Habsburg acorda fraţilor Grigore, Anton şi Nicolae, fiii lui Ioan Bethlen, îngăduinţa de a ridica pe moşia lor o cetate de lemn sau pământ. Despre aspectul acesteia știm dintr-o descriere de la mijlocul secolului al XVI-lea, a călătorului italian Giovan Andrea Gromo. El remarca că era mică, dar puternică, cu ziduri groase, şanţ adânc, cu o contraescarpă, plină cu apă. În 1570, cu prilejul unei diviziuni din familie sunt menţionate o serie de turnuri: turnul Alb, turnul Şerpesc (Kígyós, cu blazonul cu şarpe al familiei), turnul Rotund şi turnul Ascuţit (Szegés), pivniţe, mai multe încăperi, refăcute recent. În 1602 a fost ocupată de Gheorghe Basta. Trece sub autoritatea diferiților membri ai familiei Bethlen sau a altor personaje importante ale timpului. Este ocupată pe rând de către curuţi şi labanţi, în timpul răscoalei lui Francisc Rákoczi al II-lea (1703–1711). După aceste evenimente administrația austriacă a demolat cetatea, care după anul 1712 nu mai apare în izvoare. Ulterior urmele fortificației au dispărut cu totul, probabil demolată sistematic. Conturul cetății și ruinele unui bastion mai erau vizibile în 1866, conform istoricului László Kővári. Astăzi din păcate amplasamentul și urmele acestei importante cetăție sunt extrem de greu de identificat pe terioriul actual al orașului. Pe baza hărților vechi, a relatărilor beclenarilor actuali și a urmelor identificate pe teren, am reușit identificarea prezumtivă a acesteia în zona str. George Coșbuc (Oșteze). Din păcate suprapunerea clădirilor actuale oferă șanse minime de cercetare corespunzătoare ale acesteia, însă marcarea și introducerea corectă în Repertoriul Arheologic Național ar fi un prim demers de a salva ce se mai poate din acest obiectiv important al istoriei orașului Beclean. Tot acum a fost identificat un fragment sculptural cu inscripție ce provine de la un ancadrament al castelului Contelui Pál Bethlen, ce sperăm va fi protejat de către autoritățile locale.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

10. „Troia Aradului” de lângă Sântana, una dintre cele mai mari fortificații ale epocii bronzului din Europa

11. Interesting results for a short season of excavations in the military bathhouse at Voinești

Interesting results for a short season of excavations in the military bathhouse at Voinești on the Trajanic road connecting the Danube with the province of Dacia: the main entrance on the north side and the a huge praefurnium with the collapse vault at the north-western corner of the building!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 9 octombrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu