Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022

1. Piatra tombală a Sofiei Starzawska, din anul 1647, dispărută la începutul secolului al XX-lea și redescoperită acum pe șantierul arheologic de la Biserica Romano-Catolică " Sf. Francisc de Assisi"

Piatra tombală a Sofiei Starzawska, din anul 1647, dispărută la începutul secolului al XX-lea și redescoperită acum pe șantierul arheologic de la Biserica Romano-Catolică " Sf. Francisc de Assisi", coordonat de Sergiu Musteata căruia îi mulțumim pentru șansa de a ne fi primit astăzi, preț de câteva ore la săpături.

Sursa informațiilor Iulia Ghercă.

2. Arheologii Muzeului Judeţean Mureş au avut posibilitatea cercetării unor depozite din Epoca Bronzului târziu, din prima și din a doua Epocă a Fierului (perioada dacică)

Zilele trecute, arheologii Muzeului Judeţean Mureş au avut posibilitatea cercetării unor depozite din Epoca Bronzului târziu, din prima și din a doua Epocă a Fierului (perioada dacică). Artefactele au fost găsite cu detectorul de metale de către N.G. Carţis, care nu le-a extras din sol, ci într-un mod exemplar le-a acoperit şi a anunţat specialiștii muzeului. Cercetările celor trei depozite descoperite au fost efectuate sub supravegherea colegilor noștri Daniel Cioata şi Berecki Sándor. În depozitul din Epoca Bronzului s-au găsit o seceră, un buton, două fragmente de turte şi o psalie fragmentară (toate din bronz), iar în cel din prima Epocă a Fierului s-au depus o lance, un cuţit din fier şi un celt din bronz. Tezaurul din perioada dacică era compus din două fibule şi trei brăţări de argint. Astfel de depuneri sunt interpretate ca ofrande sau elemente ale unor ritualuri dedicate diferitelor zeități.
Az elmúlt napokban a Maros Megyei Múzeum régészei egy késő bronzkori, egy kora vaskori és egy késő vaskori dák depót tárhattak fel. A leleteket N.-G. Carţis találta fémkeresővel, aki, példás módon, megtalálásukkor nem emelte ki a tárgyakat, hanem visszatemette és megjelölte a helyet, majd értesítette a múzeumot. A leletmentést a Maros Megyei Múzeum régészei Daniel M. Cioată és Berecki Sándor régészek felügyelete alatt végezték. A bronzkori depóban egy bronzsarló, egy pityke, két bronzrög és egy zablapálca töredéke volt, a kora vaskori depóba egy vas lándzsa, egy vaskés és egy bronzbalta került, a dák kincslelet két ezüst fibulából és három ezüst karkötőből állt. Ezek a depók áldozati ajándékok, vallási rituálé részei lehettek.
Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

3. Drobeta amphitheatre, the southern entrance, entirely uncovered!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

4. Recuperarea unui tezaur monetar care datează tocmai din secolul al XVI-lea

În timp ce muzeul se pregătea pentru Noaptea Muzeelor și echipele de reconstituiri istorice făceau repetiții pentru sceneta cu bătăliile de la 1551/1552 dintre apărătorii cetății Timișoara și trupele otomane, câțiva membri din cadrul Secției de Arheologie lucrau la recuperarea unui tezaur monetar care datează tocmai din secolul al XVI-lea.
Săptămâna trecută, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Timiș a fost anunțată cu privire la descoperirea unui tezaur monetar în zona localității Găvojdia. Ca urmare, la solicitarea DJC Timiș, arheologii de la Muzeul Național al Banatului au început o cercetare de teren în vederea recuperării pieselor. În final, la fața locului a fost descoperită o adevărată comoară.
Tezaurul constă din peste 400 de monete de schimb din argint, denari ungurești și groși polonezi, monede emise pe parcursul secolului al XVI-lea (printre ele se regăsesc emisiuni din timpul împăratului Ferdinand I sau Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei și rege al Poloniei). Specialiștii muzeului vor putea stabili cu exactitate tipurile monetare și valorea tezaurului după intervențiile de curățare și conservare. Având în vedere locul descoperirii, între Lugoj și cetatea medievală Jdioara, precum și datarea tezaurului, se poate spune că îngroparea acestuia a avut loc cel mai probabil în contextul acestei perioade zbuciumate ale secolelor XVI - XVII, când luptele dintre trupele otomane și cele creștine erau frecvente.
Din nefericire, din cauza faptului că tezaurul a fost scos din context și răvășit în urma lucrărilor agricole, nu s-a putut cerceta modul de îngropare al monedelor. Ele erau de obicei așezate în diferite vase ceramice sau în punguțe din piele.
Dorim să ne exprimăm aprecierea față de descoperitorul tezaurului, atât pentru anunțarea rapidă a descoperirii, cât și pentru sprijinul acordat pe parcursul lucrărilor. Cu această descoperire, colecția de tezaure monetare a Muzeul Național al Banatului a devenit mai bogată. Ultima descoperire asemănătoare a fost făcută în cadrul cetărilor arheologice preventive din centrul istoric al Timișoarei desfășurate în 2006.
Așadar, pe lângă celebrul coif de tip iliric (sec. VI – sec. IV a. Chr.) de la Găvojdia, din această zonă avem și un tezaur important de monede medievale.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

5. Tezaur de monede medievale, descoperit în Timiș

6. Un sătean din Matei a descoperit un obiect de aur vechi de 3000 de ani

7. Interviu cu Dan Ciobotaru - Arheolog specializat în neolitic

Sursa: Youtube Utilizator: Stiri pentru copii

8. ISTORIA ADUSĂ LA LUMINĂ CU AJUTORUL DEȚINUȚILOR

Sursa: Youtube Utilizator: TERRA SAT

9. DESCOPERIRE IMPRESIONANTĂ ÎN OLT

Sursa: Youtube Utilizator: PTV Oltenia

10. The Drobeta military amphitheatre: old and new finds!

The Drobeta military amphitheatre: old and new finds!
https://www.academia.edu/resource/work/79882705

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

11. When the falling rain is the best ever known archaeologist! Another day at the "office", the Drobeta amphitheatre!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

12. Chiupul din curtea Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă” (de Jurământ)

1. Chiupul identificat în timpul cercetărilor arheologice preventive derulate de Muzeul Municipiului București în curtea Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă” (de Jurământ) și imagini în diferitele stadii ale cercetării.

2. Depozitul de ulei al Hanului Manuc, descoperit cu ocazia restaurării monumentului (1967-1970) (Almaș D., Panait I. Panait, Curtea Veche din București, 1974, p. 163).

O altă descoperite interesantă din cadrul săpăturilor arheologice din curtea Bisericii „Sfântul Dumitru-Poștă”, derulate în perioada aprilie-septembrie 2021, a fost făcută în S2, în apropierea complexului 10 și a zidului nr. 1. Este vorba despre un chiup de dimensiuni foarte mari, decorat cu două brâie de tip șnur. Acest chiup a fost fixat cu baza într-o groapă (C8), iar deasupra a avut o amenajare circulară din cărămidă care copia diametru gurii.
Chiupul a fost surprins la -2,19 m față de cota 0, iar baza acrestuia se afla la -2,54 m. Stratigrafic, este contemporan cu existența zidului nr. 1, iar încadrarea cronologică a acestui tip de vas (sfârșit de sec. XVIII - început de sec. XIX) concură cu realitatea din teren.
Astfel de vase au fost descoperite și cu ocazia săpăturilor de la Hanul lui Manuc, unde un depozit de astfel de chiupuri pentru ulei au fost îngropate într-o pivniță. Interesant este că pe buza lată a chiupului este scris numărul 285, probabil capacitatea în litri a acestuia.
Dr. Adelina-Elena Darie
Conservator
Biroul de Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

13. Noi cercetări de arheologie judiciară au fost desfășurate la Târgu Ocna

14. Noi descoperiri arheologice privind comunitățile preistorice din zona de sud a județului Dâmbovița

Cu prilejul unei recente cercetări de teren pe valea pârâului Jirnov, în aria satului Vișina, jud. Dâmbovița, au fost descoperite două noi situri arheologice de vârstă eneolitică. Primele cercetări de teren au fost făcute în această zonă de arheologul Petru Virgil Diaconescu în anul 1980, care menționa și constata totodată distrugerea cu buldozerul prin anii 1970 a unui întreg tell gumelnițean. Ceramica descoperită cu prilejul diagnosticului se încadrează în arealul cultural și material al comunităților gumelnițene. Câteva piese litice au condimentat numărul relativ numeros al fragmentelor ceramice. Ne-am bucurat de o vreme splendidă pentru o periegheză. Însă, nimic nu se compară cu bucuria și emoția descoperirii și așezării pe harta arheologică a județului Dâmbovița a unor noi situri arheologice.
P.S. Doamna Minodora Carciumaru a găsit, așadar, în cele din urmă, nu unul, ci două cadouri. La mulți ani, colega! Felicitări pentru rezultatele cercetării tale științifice și pentru munca asiduă pe care o depui în fiecare zi în slujba arheologiei dâmbovițene.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

15. Bordeiul medieval de la poarta de Sud a amfiteatrului

Mulțumim lui Gabi Vacuta și colegilor restauratori de la Muzeul Regiunii Porților de Fier. Va urma o provocare importantă, prelevarea vetrei din bordeiul medieval de la poarta de Sud a amfiteatrului. Moneda a fost emisă pentru Otacilia Severa, mulțumim lui Mihai Dima pentru determinare!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

16. Supraveghere arheologică. Muzeul Județean supraveghează lucrările din Centru

Sursa: Youtube Utilizator: CampusTV Buzau

17. Artefact valoros, din epoca Eneolitică, scos la suprafaţă de o cârtiţă. Descoperirea, făcută pe şantierul arheologic de la Urlaţi

18. Șantierul arheologic de la Urlați

În timpul cercetărilor arheologice desfășurate pe șantierul arheologic de la Urlați, arhg. dr. Alin Frînculeasa a descoperit astăzi, 15 iunie 2022, o statuetă antropomorfă datată în anii 4350 – 4250 î. Hr., ce a aparținut culturii Gumelnița, din epoca Eneolitică.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 4 iulie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu