Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021

1. Șantier școală de arheologie la Sânmihaiu Almașului

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeu Zalau

2. Final de campanie arheologica la Ocniţa Buridava

Sursa informațiilor Bărbulescu Constantin.

3. Apeductul subteran de la Palazu Mare - Malul Alb pe înțelesul tuturor. Inginerie romană din secolul al II-lea p.Chr., cel mai probabil epoca împăraților Hadrian - Antoninus Pius.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

4. Epoca bronzului din situl de la Toboliu studiată cu tehnologii de înaltă generație

5. Șantierul Arheologic Geangoești-Hulă

Viață după viață/ 6000 de ani de istorie Ziua Porților Deschise, Șantierul Arheologic Geangoești-Hulă, responsabil științific dr. ANA ILIE, Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște, 20 august 2021 Finanțare: Consiliul Județean Dâmbovița

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Dâmbovița.

6. Morminte de acum 6000 de ani și un cimitir celtic, descoperite într-o localitate din Cluj

Sursa: Youtube Utilizator: Gherla INFO

7. Pe urmele romanilor din suburbiile Apulumului. Săpăturile arheologice din villa romană de la Oarda de Jos

8. Comorile din situl arheologic de la Geangoești

Sursa: Youtube Utilizator: STIRILE MDITV

9. Săpături arheologice sistematice la Grădiștea de Munte Sarmizegetusa Regia

Luni, 23 august, au început săpăturile arheologice sistematice la Grădiștea de Munte Sarmizegetusa Regia. Cercetările se desfășoară sub egida Universității Babeș-Bolyai, finanțarea fiind asigurată de Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente Istorice și Promovare Turistică).
Echipa este formată din studenți ai Facultății de Istorie și Filosofie și din arheologi ai universității clujene, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeului Civilizației Dacice şi Romane şi ai Muzeului Judeţean Mureş. Studenții și membrii colectivului științific sunt cazați în ”Baza Didactică, Arheologică și de Cercetări Interdisciplinare (D.A.C.I.), Hadrian Daicoviciu”, din Grădiștea de Munte, jud. Hunedoara.
Cercetările arheologice se concentrează în zona sacră a anticei așezări, unde în anii anteriori au fost făcute descoperiri importante, legate de edificiile de cult și drumul pavat folosit în context ceremonial.

Sursa informațiilor Facultatea de Istorie si Filosofie UBB.

10. Romula - Ziua Porților Deschise, vineri 27 August 2021.

Muzeul Județean Olt, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București, cu sprijinul Consiliului Județean Olt și al Primăriei Comunei Dobrosloveni vă invită sa vizitați șantierul arheologic Romula.
Scopul diagnosticului arheologic din anul 2021 a fost verificarea unor investigații geofizice efectuate în anul 2019, în punctul Fortificația Centrală.
În cursul cercetărilor din luna august 2021 au fost identificate edificii romane cu fundații din pietriș și elevație din cărămidă, elemente de canalizare, pavaje de pietriș și cărămidă.
De asemenea, au fost descoperite 43 de monede romane, fragmente de vase din bronz, fragmente de statuete ceramice, aplice din bronz, ace din os, fragmente de vase ceramice etc., care sunt în curs restaurare și prelucrare la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București.
În perioada 8-21 august 2021 au fost efectuate noi investigații geofizice (eletrometrie, georadar și ERT) pentru identificarea de noi structuri arheologice în partea de nord-est a Fortificației Centrale.
Colectivul de cercetare va oferi informatii generale despre sit, istoricul cercetărilor și rezultatele din luna august 2021.
Vă așteptăm!

Sursa informațiilor Mircea Negru.

11. Cercetări arheologice în misteriosul sit de altitudine din Groșii Țibleșului -Tăușor, jud. Maramureș

În perioada 23-26 august specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș au întreprins cercetări arheologice în misteriosul sit de altitudine din Groșii Țibleșului -Tăușor, jud. Maramureș. Așezarea a fost descoperită întămplător în anii '80 de către un localnic, fiind întreprinse ulterior mai multe cercetări de suprafață în zonă. Pe lângă fragmentele ceramice aparținând cel mai probabil unei comunități de păstori din eneolitic, mai exact cultura Coțofeni (4,500 BP), au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului, grupul Lăpuș (3.500 BP) și un depozit de seceri. Așezarea este importantă datorită altitudinii (700 m) dar și faptului că ar fi prima locuire sezonieră de mineri cecetată în nord-vestul Transilvaniei. Săpăturile arheologice fac parte din proiectul de arheologie montană din Munții Țibleș și Lăpuș, coordonat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București. Din colectivul de cercetare fac parte Bogdan Bobînă, Ancuța Bobînă, Ana Fetcu, Bogdan Pâclișan și Călin Șuteu. Mulțumim pentru sprijin autorităților locale din Groșii Țibleșului, în special domnului primar și domnului viceprimar.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

12. Ceramică elenistică, amfore ștampilate de Rhodos, statuete de tip Tanagra - descoperite în gropile rituale din așezarea de la Palazu Mare - Malul Alb.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

13. Vestigiile vechii biserici Colţea

Fundația unei laturi a bisericii vechi Colțea

Altarul și Naosul bisericii vechi de la Colțea

Paviment biserica veche Colțea

Lângă actuala biserică cu hramurile Sf. Trei Ierarhi şi Sf. Cuvioasa Parascheva, au fost dezvelite, aproape în totalitate, vestigiile vechii biserici Colţea (a lui Udrea şi Colţea Doicescu). Aproximativ două treimi din vechea biserică (o parte din pronaos, naos şi altar) se află în curtea bisericii actuale, iar circa o treime în exterior (altă porţiune din pronaos şi un posibil pridvor) - dezvelită în porţiunea pavată cu lespezi prefabricate, paralelă cu latura sudică a pridvorului bisericii actuale şi la vest faţă de poarta de acces în curtea bisericii.
Porţiunile lipsă se datorează unor lucrări mai vechi de sistematizare verticală a spaţiului bisericii actuale – aprox. secolele XIX-XX.
Dimensiunile bisericii vechi: Lmax păstrată = cca. 15,00 m; lmax păstrată (naos) = cca. 6,00 m. Putem spune că biserica veche era uninavată, cu absida estică decroşată şi pronaos (pridvor ?) supralărgit.
Zidurile fundaţiei bisericii vechi sunt realizate din bolovani de râu şi fragmente de cărămidă legate cu mortar. Peste cele din urmă au fost dispuse asize de cărămizi fragmentare, din care se păstrează unul până la trei rânduri, echivalente cu începutul elevaţiei.
Fundația laturii de nord a vechii bisericii se păstrează aproape integral, în afara unei întreruperi (de cca. 1,50 m) realizată odată cu săparea şanţului de fundare şi fundaţia soclului actualei împrejmuiri.
Dr. Mirela Vintilă, arheolog, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

14. Pușculițele romane de la Călugăreni

Încă din Antichitate, oamenii foloseau des pușculițe pentru păstrarea monedelor. Aceste recipiente, de cele mai multe ori, erau fabricate din lut, aveau formă de pară sau stup și o perforație mică și alungită.
În cadrul cercetărilor de la Călugăreni au fost descoperite două pușculițe. Prima provine din săpătura de la clădirea comandamentului din 2015. Are formă de pară și este realizată din lut, iar partea superioară a fost spartă intenționat încă din Antichitate, pentru a lua monedele.
Al doilea obiect este deosebit, fiind o pușculiță dublă, descoperită în 2018, în vecinătatea castrului roman, în cadrul unei săpături de salvare. Confecționată din lut fin, ea este compusă din două recipiente. Vasul interior este mai mic, aproape cilindric, cu o mică perforație pe partea superioară, iar vasul exterior are formă globulară, cu perforație mai mare pe partea superioară, învăluind recipientul din mijloc. Această soluție reflectă ingeniozitatea oamenilor din Antichitate, fiindcă astfel puteau colecta monede de diferite dimensiuni, în mod selectiv. În recipientul din interior, prin gaura mai mică, intrau numai denari, sau alte monede mici, iar în vasul exterior încăpeau monedele mari, din bronz. Pușculița era foarte de practică, fiindcă denarii de dimensiuni mici, dar de valoare mult mai mare, nu puteau fi furați cu ușurință din pușculiță. Pușculița dublă de la Călugăreni este unică în Imperiul Roman.
Text: Sidó Katalin
Centrul de Cercetare al Limesului Roman - Călugăreni
Sursa foto: Sidó Katalin, Pánczél Szilamér Péter A mikházi római perselyek
Már az ókorban az emberek gyakran használtak perselyeket a pénzérmék gyűjtésére. Ezek a tárgyak legtöbb esetben agyagból készültek, körte- vagy méhkas formájúak és egy hosszúkás nyílással vannak ellátva.
A mikházi kutatások során két római agyagpersely került elő. Az első 2015-ben a parancsnoki épület feltárása során látottnapvilágot és körte formájú és durván iszapolt agyagból készült. A tetejét valószínűleg még az ókorban betörték, hogy eltávolítsák a benne őrzött érméket.
A második tárgy azért különleges, mert egy úgynevezett duplapersellyel állunk szemben. A katonai táborszomszédságában 2018-ban folytatott mentőásatás során került elő. Finom iszapolású agyagból készült és alapvetően két edényből állt össze. A belső edény kisebb, szinte henger alakú, tetején kis nyílással van ellátva, míg a külső edény kerekded, felső részén nagyobb nyílással rendelkezik és körbeöleli a belső rekeszt. Ez a megoldás az ókori ember leleményességét tükrözi, ugyanis az érméket ezáltal szelektíven gyűjthették, a kisebb, belső edénybe, a szűkebb nyíláson csak dénárok vagy kisebb érmék fértek be, míg a külső, nagyobb rekeszbe, a nagyobb bronzérmék kerültek. A tárgy praktikus, ugyanis a nagyobb értékű, de kisebb méretű dénárokat nehezebb volt kilopni a perselyből a kis nyíláson. A mikházi duplapersely jelenleg egyedi darab és a Római Birodalomban nincs párja.
Szerző: Sidó Katalin
Római Limeskutató Központ - Mikháza
Kép: Sidó Katalin, Pánczél Szilamér Péter

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

15. Arheologii români şi maghiari au reînceput săpăturile la mănăstirea cisterciană de la Igriş: Nu ne-am aşteptat să mai găsim sarcofagul regelui

16. A fost descoperită cea mai veche așezare din Constanța, din epoca de piatră

17. Rusticitas Porolissensis – (re)deschiderea unui vechi dosar arheologic

18. Descoperirea neobişnuită din România care i-a impresionat pe străini. „Suntem primii care punem mâna pe aceste fragmente, după mii de ani”

19. Cercetări arheologice în cetățuia getică de la Albești, jud. Vaslui

În colaborare cu colegii de la Muzeul Județean Vasile Pârvan din Bârlad, am început cercetările arheologice în cetățuia getică de la Albești, jud. Vaslui. Suntem la început, dar deja am putut identifica resturile unei locuințe de suprafață incendiate din perioada secolelor 4-3 în.Hr. Mai jos puteți vedea câteva fotografii de pe șantier....

Sursa informațiilor Alexandru Berzovan - archaeologist.

20. Povestea villei rustica de la Apulum, construcţia veche de 2000 de ani ridicată de un mare latifudiar roman

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 5 septembrie 2021

Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu