LINK EXCHANGE

luni, 31 iulie 2023

Ștergar de nuntă ”giuzbez”

 

Exponatul săptămânii – Ștergar de nuntă ”giuzbez”


Broderiile casnice destinate ceremonialului nunții la turcii și tătarii dobrogeni constituie o adevărată ”artă a acului” în care au excelat femeile acestor comunități.
Dintre toate tipurile categoriale ale broderiei lucrate pe gherghef, cele mai spectaculoase sunt ștergarele de nuntă denumite ”yüzbez” de turci și ”cüzbez” de tătari.
Ștergarul prezentat astăzi face parte dintr-un ansamblu decorativ alcătuit din 8 ștergare, având capetele suprapuse din necesitatea etalării pe verticală.
Compoziția decorativă este dispusă simetric față de un ax central în care este plasat chiparosul, simbol al arborelui vieții în cultura orientală. De o parte și alta este redată o altă variantă a pomului vieții, respectiv vasul cu flori (garoafe).
Câmpul central este aglomerat, potrivit concepției decorative populare, cu motive mărunte reprezentând păsări stilizate – posibil cocoși purtând în cioc crenguțe înflorite din arborele vieții.
Broderia este executată cu fire de bumbac viu colorat. Aspectul ceremonial este sporit de ornamentele realizate cu fir metalic lamelar auriu, care creează impresia unor intarsii în suportul textil.
Piesa confecționată în primul sfert al sec. al XX-lea, a fost achiziționată în anul 1974 din localitatea Movilița, jud. Constanța.
Prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 2250/04.05.2012, a fost clasată în categoria juridică FOND.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Vernisajul expoziției temporare „Metamorfozele orașului”

 

 

Vă așteptăm la vernisajul expoziției temporare „Metamorfozele orașului”. Evenimentul va avea loc pe data de 1 august 2023, începând cu ora 18,00, într-o locație deosebită – Beciul Cultural al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

Restaurarea unei lăzi de zestre din colecția muzeului

 









Restaurarea unei lăzi de zestre din colecția muzeului


În colecția Muzeului de Etnografie Brașov se află o frumoasă ladă de zestre, care provine din localitatea Măieruș și are înscris pe ea anul 1726.
Lada, realizată din scânduri de brad îmbinate în coadă de rândunică, are fața și pereții laterali pictați în culori tempera; pe față, elemente de arhitectură, două arcade și colonete; arcadele au în interior decor floral stilizat cu motivul „rodii turcești”, central, deasupra colonetelor, motivul „lalea”. În partea superioară a fațadei, pe fond verde, apare datarea „1..7..2..6”, cu ocru, galben, roșu, maron, negru. Părțile laterale, pictate pe fond brun, sunt casetate pe diagonal, iar în interiorul lor sunt pictate, în alb, motive fitomorfe stilizate.
Lada de zestre a fost restaurată, în cadrul laboratorului muzeului, de către restaurator Arpad Csipö și mai apoi expusă la Salonul Naţional de Restaurare Craiova din anul 2016.
Vă prezentăm astăzi, prin intermediul câtorva fotografii sugestive, etape din timpul restaurării acestei piese.
Restaurarea înseamnă „vindecarea” unui obiect și prelungirea vieții lui.


#restaurare #LadaDeZestre #MuzeuldeEtnografieBrasov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

O serie de bilete ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877), precum și primele emisiuni ale Băncii Naționale a României (bilete ipotecare cu supratipar), apărute în toamna anului 1880, pot fi admirate în cadrul celei mai recente expoziții temporare deschise la Muzeul Național de Istorie a României - „Leul de hârtie: începuturile”.

 







O serie de bilete ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877), precum și primele emisiuni ale Băncii Naționale a României (bilete ipotecare cu supratipar), apărute în toamna anului 1880, pot fi admirate în cadrul celei mai recente expoziții temporare deschise la Muzeul Național de Istorie a României - „Leul de hârtie: începuturile”.


Vă invităm să descoperiți mai multe detalii despre expoziție pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/.../deschiderea-microexpozitiei-leul.../.


Program de vizitare şi bilete, aici: https://www.mnir.ro/

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

O nouă monedă comemorativă din Slovacia - 31.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Last March, the Slovak Mint, Mincovňa Kremnica, issued a 10-euro silver collector coin with a face dedicated to commemorating the Centenary of the Birth of Viktor Kubal, a famous Slovak animator, director and filmmaker.

Victor Kubal

Viktor Kubal (March 20, 1923 – April 24, 1997) made the first Slovak animated film, Studňa Lásky ("Love Well"), in 1944, but did not return to the genre until the 1960s, making animated shorts. for the weekly program Týždeň vo filme and, from 1965, with several animated films. All of them bore his signature: an abbreviated drawing style, a strong narrative component, cartoon humor, and sight gags. He also worked in the fields of cartooning, illustration, journalism, and writing. He later appeared on talk shows and acted in movies. Kubal made many award-winning animated films both at home and abroad. His biggest hits were the series Janko Hraško (“Johnny the Little Pea”), Dita and Šach (“Chess”).
 

The obverse of the coin features a profile representation of the bandit Juraj Jánošík, as he appears in the animated film Zbojník Jurko by Viktor Kubal. At the bottom is a filmstrip showing the walking figure of another bandit from the film. The name of the issuing country "SLOVENSKO" is inscribed above the strip, and the year of issue "2023" below. The Slovakian coat of arms appears in the lower right corner. The central frame of the film strip features the mark of the Kremnica Mint and, in the right frame, the stylized letters “KL”, referring to the coin's designer, Karol Ličko. The face value of the coin, '10', and the currency, 'EURO', appear at the top of the design.
 

While the reverse features a portrait of Viktor Kubal, along with the two eponymous cat figurines from his Poof a Moof animation series. On the lower right of the portrait are Kubal's dates of birth and death, "1923" and "1997", and his facsimile signature inscribed below the portrait.

Facts about the currency

Designer: Karol Ličko (front)/ Štefan Novotný (back)
Metal: 900 silver
Weight: 18g
Diameter: 34mm
Country: Slovakia
Mint: Mincovňa Kremnica
Tape recorder: dalibor schmidt
Emission volume: 2,900 BU / 6,600 Proof
 
 
Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Kazahstan - 31.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On July 24, the National Bank of Kazakhstan (NBK) issued a 100 tenge cupro-nickel coin with a face, belonging to the “Outstanding Events and People” series. This piece is dedicated to commemorating the 125th anniversary of the birth of Temirbek Zhurgenov, a great figure of Kazakhstan's culture and art.

Temirbek Zhurgenov

Temirbek Zhurgenov. T. Zhurgenov (1898 – 1938), prominent statesman, professor, journalist and public figure, was the first Kazakhstan Minister of Education, thanks to whom, in 1934, the construction of the six largest universities in Kazakhstan and the entire Central Asia. Temirbek Zhurgenov thus made an important contribution to the development of education, culture and literature, having also a great influence on the development of modern journalism in the country.
 

On the reverse of the coin we can see, on one side, the representation of the portrait of Temirbek Zhurgenov on a background of mountains and parallel lines symbolizing the rays of the sun. On the other side we see, the date of his birth and death “1898 – 1938”, the logo of the National Bank of Kazakhstan, the inscription 125 JYL (years), and the year of issue “2023”.
 

While on the obverse of the piece is the coat of arms of Kazakhstan surrounded by decorative ornamental figures, and under it, the face value of "100 tenge". Framing the coin appears the inscription "Bank of Kazakhstan", in the Kazakh and English languages, respectively.

Technical characteristics of the coin
 
Face value: 100 tenge
Weight: 15 grams
Diameter: 33mm
Broadcast date: July 24, 2023
Metal: cupronickel
Emission volume: 10,000
Quality: BU


Sursa informațiilor aici.

joi, 27 iulie 2023

O nouă monedă comemorativă din Cipru - 27.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Among so many 2 euro commemorative coins there are some with rare designs, but I think the one I show you today is better than what I have seen so far. If the coin in hand doesn't change much, I think we may be facing one of the rarest and ugliest pieces in this extensive and growing collection.

The sketch that I show you is the one that Cyprus has sent to the European Commission and that has already been approved for the coin dedicated to the "60th Anniversary of the Establishment of the Central Bank of Cyprus".


The design shows tools on a microchip as a symbol of the stability of the economy in the modern industrial and digital age guaranteed by the Central Bank of Cyprus, which commemorates its sixty years of existence. At the bottom are the name of the issuing country "ΚYΠΡΟΣ KIBRIS" as well as the dates "1963-2023". On the
inside of the national side of the coin is the inscription "60 ΧΡOΝΙΑ ΑΠO ΤΗΝ IΔΡΥΣΗ ΤΗΣ ΚΕΝΤΡΙKHΣ ΤΡAΠΕΖΑΣ ΤΗΣ ΚYΠΡΟΥ" (ie sixty years from the foundation of the Central Bank of Cyprus). The circular crown of the coin features the twelve stars of the European flag.

412,000 units will be minted (400,000 for circulation and 12,000 for collectors in special presentations). The broadcast date has not been announced.

CENTRAL BANK OF CYPRUS


The Central Bank of Cyprus (CBC) was established in 1963, shortly after Cyprus gained its independence, in accordance with the Central Bank of Cyprus Act 1963 and the relevant articles of the Constitution.

The main objective of the CBC is to guarantee price stability. Without prejudice to its primary objective, subject to fulfilling its obligations under the provisions of the Treaty establishing the European Community, as currently amended, the CBC supports the general economic policy of the government.

The CBC exercises all powers necessary to achieve its objectives, including powers deriving from the CBC's participation in the European System of Central Banks (ESCB).

2 euro commemorative coins 2023

2 euro commemorative coins of Cyprus

 

Sursa informațiilor aici.

Prelegere: Cetăți cu stăpânii pierduți

 

 

Prelegere: Cetăți cu stăpânii pierduți, Adrian Andrei Rusu

Prezentare de carte: 

Castelul și spada. Cultura materială a elitelor din Transilvania în Evul Mediu târziu

Palatul Magna Curia - Sala Șemineului

5 august//15:00

„Cetate pierdută” poate fi o metaforă ori un nume generic: cetate cu stăpâni care nu știu ce să facă cu ea ori pe care o „remodelează” o armată de șmecheri.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

Vara Cristalelor

 

 

Vă dăm întâlnire la Vara Cristalelor! 28-30.07.2023 în curtea Muzeului Geologic Național!

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥-𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯 „𝐂𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐭𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟔𝟔𝟎 - 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐛 𝐬𝐭𝐚̆𝐩𝐚̂𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐞𝐦𝐢𝐥𝐮𝐧𝐞𝐢”

 

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥-𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯
„𝐂𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐭𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟔𝟔𝟎 - 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐛 𝐬𝐭𝐚̆𝐩𝐚̂𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐞𝐦𝐢𝐥𝐮𝐧𝐞𝐢”


1- 31 august 2023
La Muzeul Orașului Oradea, Piața Emanuil Gojdu nr. 39-41,
În intervalul orar 10.00 – 18.00.
Costul unui bilet este de 5 lei/persoană.
Adresat atât elevilor din învățământul preuniversitar, cât și pasionaților de istorie și, mai ales, de istoria frumosului nostru oraș.
Cu acest prilej, muzeograful Dumitru Noane va prezenta evenimentele care au avut loc în timpul asediului din 1660 - purtat de oștile Imperiului otoman împotriva apărătorilor, majoritatea civili și, mai mult, tineri învățăcei -, cucerirea cetății, care a avut loc acum 363 de ani și urmările acestui eveniment asupra evoluției cetății și a așezărilor din jurul acesteia, ca reședință de pașalâc otoman.
Cucerirea Oradiei, la 1660, reprezintă una dintre ultimele zvâcniri expansioniste ale Imperiului otoman, un important pas spre ținta următoare – Europa centrală. Pretextul anexării cetății de pe malul Crișului Repede a fost faptul că Gheorghe Rákóczi II, rebelul principe, unul dintre conducătorii răscoalei antiotomane a țărilor române între 1658-1660, și-a avut sediul aici. Cauzele sunt însă mult mai complexe și vizează însăși strategia lui Köprülü-Mehmed pașa în raporturile Imperiului otoman cu această parte a Europei. Prin cucerirea Oradiei se urmărea realizarea unei legături în lanțul orașelor-cetăți reședințe de pașalâcuri: Belgrad - Timișoara - Oradea - Eger – și, astfel, crearea unui front capabil oricând de a fi împins înainte. Cucerirea a fost posibilă în urma unui asediu de 46 de zile în care apărătorii – în cea mai mare parte populația civilă din oraș, neobișnuită cu mânuirea armelor, respectiv elevi de la școala orădeană –, nu s-au sfiit să se opună unui dușman copleșitor din punct de vedere numeric. Aceasta a deschis o pagină nouă în istoria cetății și orașului, aceea de reședință a unuia dintre cele mai puțin longevive pașalâcuri otomane.
Toți cei interesați pot să se înscrie la program muzeal. Asociațiile/cluburile pot să se programeze după cum stabilesc, de comun acord, membrii acestora. Elevii sunt așteptați preferabil în grupuri constituite la nivelul școlilor de către cadrele didactice ce desfășoară activități pe timpul vacanței.
Programările se fac la numărul de telefon : 0771/741.331.
Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.

Lansarea catalogului: Portul bănățean. Fast și somptuoziate | Bánsági viseletek. Pompa és csillogás

 


Catalogul semnat de colecționarul Marius Matei se bucură de o prefață semnată de bine-cunoscutul cercetător științific, dr. Dorel Marc, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Între paginile acestui catalog se regăsesc peste 100 de costume tradiționale din întreg arealul Banatul de câmpie, alături de bijuterii și documente fotoetnografice aflate în Colecția etnografică Marius Matei.
Costumele tradiționale din zona Banatului ce alcătuiesc întreaga Colecție etnografică Marius Matei au fost expuse în cele mai prestigioase muzee din România, iar din 22 iunie 2023, Zestrea Bănățenilor se regăsește în sălile de expunere temporară ale Secției de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș.
În cadrul evenimentului, alături de autor, vor fi prezenți doamna Angela Pop, director adjunct al Muzeului Județean Mureș, cercetător științific, dr. Dorel Marc și coordonatorul evenimentului, doamna Livia Marc, muzeograf.
Colecția numără peste 3000 de piese, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea, și dezvăluie frumusețea și pasiunea locului în care multiculturalitatea este o trăsătură specifică. Toate aceste costume sunt mărturii ale talentului și harului oamenilor care păstrează specificul zonei, constituind un element de identitate reprezentativ românilor din Banat.
Vă așteptăm cu drag,
Echipa Muzeului Județean Mureș și colecționarul Marius Matei
=================================
Román nyelvű bemutatójára.
A katalógus szerzője Matei Marius, az előszót pedig, dr. Dorel Marc, tudományos kutató, a Maros Megyei Múzeum munkatársa jegyzi. A katalógus oldalain több mint 100 hagyományos viseletet találhatunk a Temesköz teljes területéről, ékszerekkel és néprajzi fényképekkel együtt Matei Marius néprajzi gyűjteményéből.
Matei Marius teljes néprajzi gyűjteményét alkotó hagyományos bánsági viseletek, Románia legelismertebb múzeumaiban voltak kiállítva. 2023. június 22-től “A Bánságiak Hozománya. Hagyományos viseletek a Temesközből” című tematikus kiállítás megtalálható a Maros Megyei Múzeum Néprajzi és Népművészeti Osztályának ideiglenes kiállítótermeiben, Marosvásárhelyen. Az eseményen, a szerző mellett jelen lesz Angela Pop asszony, a Maros Megyei Múzeum igazgatóhelyettese, dr. Dorel Marc tudományos kutató és az esemény koordinátora, Livia Marc, múzeológus.
A gyűjtemény több mint 3000 tárgyat tartalmaz, a 19. század végétől a 20. század közepéig, és felfedi a hely szépségét és gazdagságát, ahol a multikulturalitás egy jellegzetesség. Ezek a viseletek mind a terület sajátosságait megőrző emberek tehetségének és képességének tanúbizonyságai, egy jelképes identitás elemei.
Szeretettel várjuk,
A Maros Megyei Múzeum munkaközössége és Matei Marius gyűjtő

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

miercuri, 26 iulie 2023

Cea de-a XII-a ediție a expoziției „𝑹𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒍𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂̆”

 

Muzeul de Etnografie Brașov participă în luna august 2023, la cea de-a XII-a ediție a expoziției „𝑹𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒍𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂̆”, o expoziție itinerantă de postere de restaurare, organizată de Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România (A.C.R.Ro), în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea (ICEM).
Vernisajul expoziției va avea loc marți, 1 august 2023, ora 14:00, la parterul #CasaAvramide din Tulcea.


Puteți afla mai multe detalii, accesând link-ul https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

 
#CasaAvramide #RestaurareaIlustrată #Restaurare #SalonRestaurare #Expoziție #Postere #Expozițiedepostere #vernisaj #MuzeuldeEtnografieBrasov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Sculpturi în lemn de pe Valea Nirajului | Fafaragás a Nyárádmentén

 

=== RO ===
Sculpturi în lemn de pe Valea Nirajului
Naiv/popular – Sculptorul Nagy László în fotografiile lui Bálint Zsigmond
O meserie în obiecte / Obiectele meseriei
Animație despre cea mai veche poartă secuiască – Muzeul de Etnografie din Budapesta

În expoziția deschisă cu ocazia Festivalului XI R, la secțiunea Rural, veți putea vedea o serie de fotografii realizate în 1988 de către fotograful târgumureșean Bálint Zsigmond, despre Nagy László. Expoziția va fi deschisă în Școala generală din curtea Teatrului Șură, sâmbătă, 5 august 2023, între 10.00 și 18.00. Vernisajul va avea loc la ora 12.00, în prezența fotografului Bálint Zsigmond.
Printre comorile etnografice ale Văii Nirajului se remarcă porțile sculptate, iar localitatea Mătrici are un patrimoniu aparte. În secolul al XX-lea s-au remarcat doi sculptori în lemni: Kajcsa Jakab (1892-1970) și Nagy László (1901-1988).
Când a fost vizitat de fotograf, sculptorul de 87 de ani nu mai putea lucra la porți și se ocupa de lucrări mai mici. În acestea sculpturi, el a surprins istoria regiunii într-o manieră naivă, care se bazează pe elementele populare.
Expoziția include diverse unelte de sculptură în lemn și prezintă o animație a Muzeului Etnografic din Budapesta despre poarta secuiască de la Călugăreni.


=== HU ===
Fafaragás a Nyárádmentén
Naiv/népi – Nagy László fafaragó Bálint Zsigmond fotósorozatán
Egy mesterség szerszámai / Egy mesterség kellékei
A legrégebbi fennmaradt székelykapu – A Budapesti Néprajzi Múzeum animációja
A XI R fesztivál rurális témaköréhez kapcsolódik Bálint Zsigmond fotósorozata Nagy László fafaragóról. A tárlat a mikházi iskolában lesz megtekinthető szombaton, augusztus 5-én, reggel 10 és délután 6 óra között. A megnyitó 12-től lesz, a fényképész jelenlétében.
A Nyárádmente néprajzi értékei közül kiemelkednek faragott kapui, és van egy település – Nyárádköszvényes – amelynek emlékanyagára ez hatványozattan igaz. A 20. században ugyanis két jelentős fafaragója is volt: Kajcsa Jakab (1892–1970) és Nagy László (1901–1988).
Tárlatunkon Bálint Zsigmond marosvásárhelyi fényképész 1988-as fotósorozatát mutatjuk be, amelyet az akkor már 87 éves Nagy Lászlónál készített. A fafaragó ekkor már nem kapukon, hanem kisebb munkákon dolgozott. Fába faragva foglalta össze térsége történetét, a népi elemekből kiinduló, naiv alkotásain.
A kiállításon megtekinthetőek lesznek különféle fafaragáshoz használt eszközök, valamint a budapesti Néprajzi Múzeum animációja a mikházi székelykapuról.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Set de accesorii de harnașament compus din 8 obiecte

 





Set de accesorii de harnașament compus din 8 obiecte: o aplică fruntar (prometopidion) zoomorfă (MNIR nr. inv. 89575); două aplici (aripi) pentru fălcele, din electrum (MNIR nr. inv. 89576, cea de-a doua fragmentară nu este expusă); două aplici zoomorfe (coarne) (MJBT nr. inv. 14425 și 14426); o zăbală compusă din două psalii cu terminații avimorfe – capete de păsări de pradă (MJBT nr. inv. 1149 și 1150) și muștiuc din fier (MJBT nr. inv. 14424)
Loc de descoperire: Stâncești (com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani)
Datare: Secolul V a. C.
Un set foarte rar de accesorii de harnașament, o mărturie a civilizației călăreților nomazi din stepe de la jumătatea mileniului I a.C. Piese de factură scitică descoperite în mediu getic, cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate cu mai bine de jumătate de secol în urmă, în cetatea nr. II de la Stâncești.
Ansamblu reconstituit în premieră și etalat cu prilejul acestei expoziții, obiectele fiind componente ale unui set fastuos de harnașament , ce reprezintă (cel mai probabil) o mască a unui cal, cea mai vestică descoperire de acest fel, după datele cunoscute până în prezent. Despre cum va fi ajuns un asemenea bun de prestigiu specific lumii scitice într-o locuință dintr-o cetate getică putem doar presupune: fie este vorba de o pradă de război sau un dar (schimb la distanță) între personaje de rang, în ambele cazuri putând fi luat în considerare chiar și calul care va fi purtat un asemenea căpăstru cu ornamentație foarte elaborată, fie ar putea fi rezultatul jefuirii unui tumul scitic cu inventar bogat din spațiul nord-pontic.
Prin numărul, forma și stilul aplicelor de căpăstru, acestea se aseamănă cu cele dintr-o serie de descoperiri scitice din zona nord-pontică și spațiul stepelor euro-asiatice, dar și cu o reprezentare figurată din mediul tracic. Simbolistica unora dintre elementele figurate pe diversele obiecte componente ale acestei măști foarte elaborate este specială, lăsând să se întrevadă unele credințe spirituale ale populațiilor antice (greci, sciți, traci) din zona vest-pontică în sec. V a. C.
Text: dr. Corina Borș
Fotografii: ing. Marius Amarie
Machetă reconstituire ecvestră: Cătălin Burtea
Desen: Radu Oltean
Piesa poate fi admirată în cadrul expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la sfârșitul lunii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.

𝘾𝙖𝙧𝙥𝙚𝙩𝙖

 

𝙎𝙚𝙘𝙩̦𝙞𝙖 𝙙𝙚 𝙀𝙩𝙣𝙤𝙜𝙧𝙖𝙛𝙞𝙚 (𝘾𝙖𝙨𝙖 𝘽𝙖̆𝙣𝙞𝙚𝙞)
#MuzeulOlteniei
𝘾𝙖𝙧𝙥𝙚𝙩𝙖
Denumirea de 𝘤𝘢𝘳𝘱𝘦𝘵ă vine din francezul 𝘤𝘢𝘳𝘱𝘦𝘵𝘵𝘦 (covor), dar în limba română terminologia este ambiguă. 𝗖𝗮𝗿𝗽𝗲𝘁𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 ţ𝗲𝘀ă𝘁𝘂𝗿ă 𝗺𝗼𝗱𝗲𝗿𝗻ă, 𝗽ă𝘁𝗿𝘂𝗻𝘀ă î𝗻 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗿𝘂𝗿𝗮𝗹 𝗱𝘂𝗽ă 𝗮𝗻𝘂𝗹 𝟭𝟵𝟱𝟬 𝗰𝗮 𝗼 𝗶𝗻𝗳𝗹𝘂𝗲𝗻ţă 𝗮 𝘂𝗿𝗯𝗮𝗻𝗶𝘁ăţ𝗶𝗶 𝗳𝗶𝗶𝗻𝗱 𝗮𝗱𝗲𝘀𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝘁ă 𝗰𝘂 𝘀𝗰𝗼𝗮𝗿ţ𝗮, 𝗰𝗮 𝗳𝗼𝗿𝗺ă ş𝗶 𝗺ă𝗿𝗶𝗺𝗲, ş𝗶 𝗰𝘂 𝗰𝗼𝘃𝗼𝗿𝘂𝗹, 𝗰𝗮 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰ă ş𝗶 𝗱𝗲𝗰𝗼𝗿.
C𝗮𝗿𝗽𝗲𝘁a 𝗱𝗶𝗻 𝗶𝗺𝗮𝗴𝗶𝗻𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗰𝗮𝗿𝗽𝗲𝘁ă 𝗺ă𝗻ă𝘀𝘁𝗶𝗿𝗲𝗮𝘀𝗰ă 𝗱𝗲 𝗹𝗮 î𝗻𝗰𝗲𝗽𝘂𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮𝗹 𝗫𝗜𝗫-𝗹𝗲𝗮, ș𝗶 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ţ𝗶𝗮 „Ț𝘦𝘴ă𝘵𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘰𝘳”, 𝗮𝘃â𝗻𝗱 𝗰𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗼𝗿 𝗽𝗼𝗺𝘂𝗹 𝘃𝗶𝗲ţ𝗶𝗶 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗯𝗶𝗻𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝗼𝗰𝗵𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗗𝘂𝗺𝗻𝗲𝘇𝗲𝘂, 𝗰𝘂 𝗺𝗼𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗮𝗻𝘁𝗿𝗼𝗽𝗼𝗺𝗼𝗿𝗳𝗲 ş𝗶 𝘃𝗲𝗴𝗲𝘁𝗮𝗹𝗲.
Carpeta este o țesătură din lână sau păr de capră, mult mai mică decât scoarța și cu o compoziție ornamentală foarte bogată. Spre deosebire de compoziția deschisă a scoarței care se poate prelungi oricât, compoziția carpetei tinde către o formă închisă (asemenea covorului/chilimului). Aceasta se realizează în special prin folosirea unor chenare care înconjoară câmpul, organizarea câmpului central fiind de cele mai multe ori de formă deschisă. Oricum, carpeta aduce o mare varietate de motive compoziționale, întemeiate în genere pe alte principii decât cele ale scoarței. În tipologia carpetei se întâlnesc însă și unele forme de contact dintre scoarță și carpetă.
𝘊𝘦𝘭𝘦 𝘱𝘦𝘴𝘵𝘦 40 𝘥𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘱𝘦𝘵𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤ţ𝘪𝘢 ''Ț𝘦𝘴ă𝘵𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘰𝘳'' a 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘢𝘱𝘢𝘳ţ𝘪𝘯 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘥𝘦𝘪 𝘥𝘦 î𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵 𝘥𝘦 𝘴𝘦𝘤𝘰𝘭 𝘟𝘐𝘟 ş𝘪 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘢 𝘫𝘶𝘮ă𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘢 𝘴𝘦𝘤𝘰𝘭𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘟𝘟. Aceste piese fac parte atât din inventarul interiorului ţărănesc, cât şi boieresc.
Material realizat de: 𝘈𝘭𝘪𝘯𝘢 𝘉ă𝘭𝘢𝘯, muzeograf Secția de Etnografie, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪, conform fișei bibliografiei de specialitate și fișei analitice de evidență a piesei.
𝗣𝗵𝗼𝘁𝗼: 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘊𝘳𝘢𝘪𝘰𝘷𝘢

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

5 seturi de artefacte arheologice de o excepțională valoare istorică pe care nu trebuie să le ratați în expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității”

 

Tezaurul getic de aur de la Băiceni-Cucuteni (com. Cucuteni, jud. Iași)
Secolul IV a. C.
Colecția #MNIR
 

 Inventarul mormântului princiar de la Agighiol, jud. Tulcea.
Secolul al IV-lea a. C. – cca. 350-340 a. C.
Colecția #MNIR
 

 Tezaurul de la Peretu, com. Peretu, jud. Teleorman.
A doua jumătate a secolului al IV-a a.C.
Colecția #MNIR
 

 Tezaurul de la Pietroasele, Dealul Istrița (com. Pietroasele, jud. Buzău).
Secolul al V-lea p. C.
Colecția #MNIR
 

 Set de accesorii de harnașament din aur, bronz și fier, Stâncești (com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani).
Secolul V a. C.
Colecția #MNIR și #MJBT
 
 
5 seturi de artefacte arheologice de o excepțională valoare istorică pe care nu trebuie să le ratați în expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității” de la Muzeul Național de Istorie a României.
Vă reamintim că expoziția – eveniment , ce reunește piese de top din cele mai cunoscute tezaure antice descoperite pe teritoriul României și al Republicii Moldova, mai poate fi vizitată doar până la sfârșitul lunii.
Descoperiţi expoziţia online, pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-ultima-frontiera-a.../
Program de vizitare şi bilete, aici: https://www.mnir.ro/
Catalogul expoziției poate fi comandat online: https://mnir.ro/shop/ sau achiziționat direct de la magazinul muzeului.
Proiectul expozițional este realizat cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României.
Vă aşteptăm! 
 
 

O nouă monedă comemorativă din Malta - 26.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Bank of Malta has issued a collector's coin in silver and face of 10 euros to celebrate the 150th anniversary of the birth of John Borg, the edition is limited to only 600 pieces.

John Borg was born in Balzan on November 9, 1873. Although a doctor by profession, his love of Nature and Natural History led him to assume the responsibilities of Superintendent of Public Gardens in Malta in 1900. He was instrumental in creating new gardens public and to the reorganization of the existing ones.


Borg also undertook a Malta-wide tree planting programme. For many years he was secretary of the Agrarian Economic Society. He reorganized the Department of Agriculture and put experimental agriculture on a more secure footing. In 1921 he was offered the chair of Natural History at the University of Malta, a position he held until his retirement in 1933.

John Borg published several books. He also assembled a complete collection of cacti and succulents, considered one of the best in Europe. In 1945 he donated his collection of some 4,000 plants to the Argotti Botanical Garden. John Borg passed away on May 4, 1945.


While the reverse of the coin features the image of John Borg, the obverse features the Maltese coat of arms and the year of issue “2023”, all surrounded by twelve stars.

Facts about the currency

Designer Maria Anna Frisone
Metal 925 silver
Weight: 28.28g
Diameter 38.61mm
Country: Malt
Face value 10 euros
Date of issue July 18, 2023
Emission volume 600


Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCXLV - 26.07.2023

 I. 20.000 togrog Mongolia



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40584

II. 1.000 grivna Ucraina



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40594

III. 20.000 peso Columbia



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40598

IV. 20.000 kyat Myanmar - comemorativă



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40606

V. 10.000 franci Africa de Vest - Mali



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40619

VI. 200 franci Republica Democrată Congo



Sursa: https://banknotenews.com/?p=40646

VII. 10.000 forinți Ungaria 


Sursa: https://banknotenews.com/?p=40651