Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021

1. Drumul roman vechi de aproape 2000 de ani, de lângă Cluj, a fost descoperit pe șantierul autostrăzii A3 mai exact pe sectorul Topa Mică – Zimbor al Autostrăzii Transilvania.

Drumul va fi acoperit ca sa fie pastrat in conditii bune peste ani. Este vorba de castrul Optatiana descoperit in 2001 dar acum cu ocazia lucrarilor la autostrada s-a putut investiga mai bine de catre arheologi.
Castrul roman Optatiana (Sutoru – Gura Căpușului) este situat în județul Sălaj, în proxima vecinătate a graniței administrative cu județul Cluj, este un castru auxiliar construit cu zid de piatră, în care a staționat unitatea militară Numerus Maurorum Optatianensium, fiind inclus în unitatea administrativă a Daciei Porolissensis. Castrul este menționat în Tabula Peutingeriana, ca făcând legătura directă cu castrul Largina (Bucium).
Drumul e sub viitorul Centru de Întreținere și Coordonare al autostrazii (care va fi fix lângă autostradă). Frumos ar totuși să nu-l acopere, ci să devină un mic muzeu sau drumul sa fie acoperit cu sticla cum sunt ruinele romane ale cetății Napoca din centrul Clujului.
Surse: https://www.reddit.com/.../drum_roman_vechi_de_2000.../...
https://ziarulnatiunea.ro/.../castrul-roman-optatiana.../

Sursa informațiilor Mircea Morar.

2. Drum roman / Roman road / Strada romana / Voie romaine | Sutoru Salaj Romania

Sursa: Youtube Utilizator: Raducu P Drum

3. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud au efectuat cercetări arheologice sistematice, preventive și de supraveghere arheologică la situl Băile Figa, județul Bistrița-Năsăud, în perioada iulie-noiembrie 2020.

Cercetările efectuate în anii anteriori au scos în evidență vestigii consistente de exploatare a sării datând din eneolitic până în perioada modernă. Cercetarea colegiilor de la MNCR din acest an s-a concentrat în S.XV, acolo unde au fost descoperite majoritatea elementelor care indică exploatarea sării prin metode specifice de minerit la mică adâncime.
Instalațiile, structurile, troacele și jgheaburile de lemn descoperite la Băile Figa par să fi funcționat în lanț, ca un sistem de vase comunicante, astfel încât apa din troaca aflată la începutul acestuia, prin intermediul jgheaburilor, ajungea în toate troacele aflate în lanț, toate acestea par să fi fost utilizate la exploatarea zăcământului de sare aflat la mică adâncime. Una dintre structurile cele mai spectaculoase descoperite în S.XV este groapa săpată în nămol cu pereții căptușiți (Fântână). O structură circulară de mici dimensiuni, posibil o locuință, a fost identificată de echipa CMBN sub unul dintre drumurile actuale ce traversează situl, de unde au fost recuperate fragmente ceramice aparținând epocii bronzului (circa 3000 î. Chr.). Echipa CMBN care a participat la cercetări:Radu Zăgreanu - arheolog, Stancu Adriana - muzeograf, Popan Marin - cercetător științific, Andreea Ilieș - desenator, Filip Ovidiu - voluntar.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

4. Povestiri din criptă (2)

Extinderea cercetării în pridvorul Bisericii starostelui brutarilor a condus la descoperirea unei noi cripte, de data aceasta construită în zidul de fundație al bisericii.
Cripta a fost surprinsă în zidul laturii de vest și măsoară aproximativ 0,50 m în înălțime și lățime. Pereții din interior sunt bine fățuiți cu mortar, cel nordic măsurând 1,15 m lungime, iar cel sudic 0,90 m lungime. Aceasta prezintă în partea superioară un arc de susținere din cărămidă a zidului de fundație, format din 13 cărămizi dispuse pe verticală și oblice.
În interiorul criptei și puțin în afara acesteia am descoperit locul de veci al unei femei. Rămășițele erau degradate de negura timpului și de rădăcinile copacilor din apropierea bisericii, care s-au împletit printre oasele defunctei. Majoritatea scheletului se păstrează, lipsind doar humerusul drept. Mormântul iese de sub amenajarea de cărămidă cu 0,50 m.
Pe părțile laterale ale craniului au fost identificați doi cercei din sticlă cu verigi din bronz, iar în zona pieptului au fost găsite copci de tip „moș și babă”. De asemenea, sub mandibulă s-au descoperit urme de material textil de care este prins un element de podoabă din metal.
Situația întâlnită este cel puțin rară, deocamdată neavând dovezi clare despre motivele construirii criptei în zidul de fundație. Se poate observa faptul că aceasta a fost spartă, posibil la momentul construirii pridvorului, însă cauzele pentru care cripta a fost distrusă iar mormântul nu pare să fi fost jefuit, vor rămâne un mister.
Raluca Dumitru, colaborator Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. Drum roman de aproape 2.000 de ani descoperit pe șantierul unui tronson al autostrăzii Oradea - Cluj-Napoca

6. Cum arată drumul roman vechi de două milenii, descoperit pe şantierul Autostrăzii Transilvania

7. CNAIR acționează pentru salvarea patrimoniul arheologic

8. Colegii de la „Arheologie Preventivă” – MINAC, Manuela și Cătălin, au scos la lumină, astăzi, un mormânt de inhumație cu cameră funerară longitudinală, sec. IV - p.Chr., aflat în complexul funerar din vecinătatea Mormântului Hypogeu tomitan. Conține două schelete de copii și inventar funerar (monedă de bronz, unguentariu de sticla, mărgele).

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

9. Lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești au scos la suprafață vestigii arheologice vechi de 8500 de ani

10. Descoperire arheologică spectaculoasă în județul Neamț: două cruciulițe de lemn din secolul XIX salvate și restaurate

11. Descoperire arheologică pe șantierul de pe Bulevardul 21 Decembrie

12. Aventura vieții! Un copil de doar 10 ani și tatăl său, profesor, au făcut o descoperire de senzație, în plin câmp, într-o localitate de lângă orașul Iași

13. Cercetarea arheologică și reabilitarea Mormântului Pictat din Constanța - Cronici Dobrogene

Sursa: Youtube Utilizator: Constanta Tv

În această ediție a emisiunii “Cronici Dobrogene” discutăm despre salvarea și reabilitarea Mormântului Pictat, de tip hypogeu, un monument deosebit al anticului oraș Tomis. În premieră, în emisiunea noastră, avem doi invitați, unul în platou – în persoana directorului MINAC, Aurel Mototolea, iar cel de al doilea – dr. Constantin Băjenaru, șeful Secției de Arheologie Preventivă, aflat pe situl în care se desfășoară cercetarea. Ce descoperiri s-au făcut în timpul lucrărilor de salvare? Cum va arăta Mormântul Pictat după reabilitare și cum va fi el pus în circuitul turistic? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările ce își vor găsi răspunsurile cuvenite. Doar la “Cronici Dobrogene” cu Cristian Cealera!

14. Mai multe morminte antice, descoperite în centrul orașului Constanța

15. Șantierul din Centrul Civic, „parc arheologic” cu durată foarte limitată

16. Comoară arheologică sub un bulevard din Cluj. A fost găsit în pământ un sarcofag de copil ce datează din perioada romană

17. Sălaj: Resturile funerare ale unui cavaler medieval de rang înalt, descoperite la Pericei

18.Una dintre cele mai importante descoperiri făcute în județul Bihor de către membrii asociației noastre este mormântul unei posibile căpetenii militare/ razboinic dac din secolul 1 î.Hr.

Importanța descoperirii este că poate dovedi ceea ce până acum era doar o presupunere, și anume că zona cuprinsă intre Bazinul Râului Mureș și extremitățile frontierelor României la vest și nord, era administrată militar în perioada dacică! Astfel, coroborând celelalte descoperiri (nefiind singurul mormânt descoperit), se conturează o societate bine organizată în zonă, militarizată, bogată, un adevărat pol de putere în urmă cu peste 2000 de ani.
În prima imagine se pot observa o parte din obiectele recuperate din inventarul mormântului. Printre cele mai importante se numără zăbala unui cal sacrificat și ars pe rug împreună cu războinicul conform ritualurilor vremii, armele îndoite și frânte ritualic care in credința lor îl însoțeau pe acesta în viața de apoi (a doua imagine în primplan), 5 phalere din bronz purtate în zona pieptului pe armură, un pinten cu spin de la călcâiul cizmei, o cataramă de curea, un fragment de fibulă cu care își avea prins veșmântul, două obiecte foarte interesante din fier care par a forma un mecanism tip lacăt și multe alte fragmente despre care vom afla mai multe de la specialiști după restaurare.
În cea de-a treia imagine se poate observa locul descoperirii, obiectele fiind găsite în colțul din stânga jos al casetei inferioare din partea dreaptă a imaginii. Mulțumim arheologilor și specialiștilor de la Muzeul Ţării Crişurilor, respectiv Direcția Județeană pentru Cultură, care în toamna anului trecut s-au deplasat aici pentru a cerceta arheologic zona.
Din colaborarea noastră cu dânșii prin aport cu forță de muncă și echipamente pentru săpat au rezultat într-un timp scurt 3 casete care au evidențiat un tumul funerar din pietre, construit deasupra depunerii rămășițelor războinicului. Acest fapt confirmă și întărește statutul și importanța pe care decedatul o avea în societatea și elita dacilor în acele vremuri.
Obiectele au fost predate conform legii, zona este protejată, iar odată cu trecerea iernii și a primăverii ploioase, săpaturile arheologice vor continua pentru ca specialiștii sa afle toate detaliile acestei descoperiri rare și importante.
În primul comentariu regăsiți o reprezentare grafică sugestivă a felului în care putea arăta războinicul dac depus in mormântul cercetat.

Sursa informațiilor Asociatia Dacia Crisius.

19. „Un triunghi al morții” se tot adâncește la Caransebeș! Spațiu funerar – descoperit la Cercul Militar

20.Cercetări arheologice pe Valea Teleajenului-2021

În perioada 10-22 mai 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în colaborare cu Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, a desfășurat cercetări arheologice în siturile de la Gura Vitioarei (cetate getică, sec. II - I a. Chr.), Homorâciu (cetate getică, sec I a. Chr. - I p. Chr.) și Plopeni - ”Cetatea Fetii” (fortificație aparținând primei epoci a fierului - Hallstatt), județul Prahova. Aceste situri fac parte din zona de interes major a Proiectului HILANDS – ”Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecţie şi LIDAR a drumurilor, graniţelor şi câmpurilor de luptă din Carpaţii de Sud-Est”, finanțat de către Ministerul Cercetării și Inovării. La aceste cercetări din partea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova au participat dr. Bogdan Ciupercă, Cătălin Dîscă și dr. Tudor Hila. Din echipa de cercetare au mai făcut parte dr. Valeriu Sîrbu (coordonatorul proiectului), dr. Sebastian Matei, dr. Dragoș Măndescu, dr. Călin Șuteu și dr. Dan Ștefan.
Având în vedere plasarea celor trei situri amintite pe Valea Teleajenului, de-a lungul unei căi de comunicație foarte importante, care leagă Transilvania de Muntenia, și a faptului că în cele trei situri nu s-au efectuat cercetări arheologice, în cadrul proiectului HiLands ne-am propus documentarea celor trei situri cu scopul de a determina stratigrafia, cronologia și dinamica locuirii.
În timpul cercetărilor derulate în această campanie s-a realizat o evaluare de teren (atât a siturilor propriu-zise cât și a zonelor înconjurătoare), sondaje arheologice și cercetări interdisciplinare; activități prevăzute în proiectul HiLands și planificate pentru anul 2021. S-au utilizat rezultatele investigațiilor LIDAR, UAV și geofizice (magnetometrie, electrometrie, etc) obținând rezultate deosebite atât în ceea ce privește stratigrafia și planimetria siturilor menționate. Au fost efectuate sondaje arheologice în principalele sectoare ale siturilor, atât pe platou cât și pe terase.
În urma cercetărilor întreprinse a rezultat un material arheologic interesant și bogat ce va intra în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
dr. Bogdan Ciupercă,
șef Birou Arheologie

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

21. CIMITIRE VECHI SUB CASE NOI...

Recente contribuții arheologice la istoria orașului Târgoviște
În lunile octombrie - decembrie 2020, sub egida Complexului Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște, au avut loc noi cercetări arheologice preventive pe str. Calea Domnească, axul tramei stradale medievale târgoviștene. Realizate pe o suprafață restrânsă, cercetările s-au finalizat cu rezultate notabile pentru topografia bisericilor din fosta cetate de scaun și implicit pentru istoria medievală a orașului. Vorbim despre urmele unui complex ecleziastic, necunoscut până astăzi, parte din cimitir și din zidurile prăbușite ale unei clădiri fiind surprinse in situ. Descoperirile sunt surprinzătoare, ținând cont de lipsa mențiunii în documente sau în alte izvoare scrise a unui cimitir sau a unei biserici la doar câțiva pași de zidurile curții domnești. Au fost identificate peste 20 de morminte de înhumație, obiecte de inventar funerar (monede, inele, obiecte de decor vestimentar, lacrimarii), piese de ceramică și metal. Reprezentative în a ilustra conceperea și funcționarea unui lăcaș de cult sunt două obiecte insolite: o cărămidă incizată cu planul unei clădiri de tip turn și un vas de sticlă de tip lacrimarium. Piesele reflectă, prin ele însele, intenția de geneză și funcționalitate a unui complex ecleziastic.
Poate așa se explică, în sfârșit, și prezența pietrei de mormânt cu inscripție în curtea casei unei familii, numită Pârjolescu, și menționată în 1931 de arheologul Virgiliu Drăghiceanu. Un plan al zonei curții domnești, reperat și analizat în arhiva Institutului Național al Patrimoniului, ne-a ajutat în identificarea proprietății amintite. Surpriza a fost ca aceasta să coincidă, adevărat, parțial, cu aria cercetată arheologic în anul 2020.
Rămân de dezlegat mai multe necunoscute, ca de pildă locul exact al bisericii vechi, aflat poate, undeva, sub vechile sau noile case.....
Din dorința de a aduce în atenția publicului recentele descoperiri arheologice, cele două obiecte reprezentative, cărămida incizată și lacrimariul, beneficiază de o expunere inedită, pe care am intitulat-o ”Proiectul unui turn medieval”. Expoziția poate fi văzută la Curtea Domnească din Târgoviște, clădirea Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

22. Vestigii ale trecutului scoase la lumină de arheologi la Mănăstirea Văratec

23. A fost descoperit vechiul cimitir al Mănăstirii Văratec

24. Descoperiri arheologice pe șantierul Centrului Cultural Mărășești. S-au găsit o locuință, un grajd și o stradă

25. ”Scythia Minor”
Mormintele de epocă elenistică din teritoriul Tomisului indică cu certitudine prezența populațiilor de origine nord-pontică (sciți și sarmați). Aici unul recent, în nișă laterală blocată cu pietre, datat în sec. III a.Chr., cu inventar compus din opaițe, lekythos de uz comun, oinochoe miniatural decorat în tehnica ”West Slope”, ulcioare pentru vin (”chous”).
Descoperirile se concentrează în necropole tumulare și plane înșirate pe o rază de 10-15 km în jurul orașului antic, în perimetrul localităților Lazu, Cumpăna, Valul lui Traian, Poiana, Ovidiu, dar și în cartierele Medeea, Palazu Mare, zona Aurel Vlaicu-DN 3C.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

26. Arheologii au descoperit vechiul cimitir al Mănăstirii Văratec din Neamț. În morminte au fost găsite inscripţii, monede şi un document

27. Descoperiri impresionante în curtea Mănăstiri Văratec: 70 de rămășițe umane și o sticlă sigilată, care are în interior un răvaş

28. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a efectuat o serie de cercetări arheologice pe parcursul anului 2020 și începutul anului 2021 în cadrul proiectului de ”MODERNIZARE DJ 172G, NUȘENI-FELEAC-CHIRALEȘ, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD”. Astfel în arealul respectiv au fost identificate și cartate o serie de situri arheologice unele cunoscute altele noi, care nu interferau cu traseul drumului propriu-zis. Totuși în zona sitului de la Pădurea Ciorii, aflat între localitățile Feleac și Chiraleș, au fost cercetate urmele unei locuințe de epocă romană cu stâlpi de lemn, cu bogat material arheologic, de unde a fost recuperată și o cataramă de bronz. Din păcate locuința respectivă a fost puternic afectată de intervenții anterioare lucrărilor de modernizare a drumului și s-a păstrat doar parțial. Echipa implicată a CMBN - dr.Radu Zăgreanu - arheolog; Adriana Stancu - muzeograf; dr.Popan Marin - cercetăror științific; Ilieș Andreea - desenator.