Sursa imagini: https://ghidulbanatului.ro/wp-content/uploads/2023/03/monumente-750x460.png
Din aceeași serie: I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X,XI,XII,XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX , XX , XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXVIII, XXIX, XXX, XXXI, XXXII, XXXIII și XXXIV.
În cele ce urmează voi afişa link-uri şi știri video care înfăţişează infracţiuni comise împotriva patrimoniului naţional, fie prin furt din muzee, din situri arheologice, fie prin detecţie de metale în situri sau prin nepredarea descoperirilor realizate în urma acestui hobby! Sunt trecute în revistă şi distrugerile de monumente, prin diverse metode! Şi nu în ultimul rând comerţul ilicit cu bunuri de patrimoniu.
I. Monumente
1. Două monumente unice din Banat vor fi salvate, în acest an, în proiectul Ambulanța pentru Monumente
2. Buretele de Fier, construcția unicat în România lăsată să dispară. Atât a mai rămas, după 150 de ani, din Uzinele de fier de la Călan
3. Scandalul sarcofagului roman distrus: Comisia Națională de Arheologie cere oprirea oricăror lucrări în cimitirul din Alba Iulia
4. Castelul Teleki din Uioara de Sus (Ocna Mureș, Alba), pe numele său de monument istoric - Ansamblul castelului Teleky AB-II-m-B-00380.01 (sec. XIII-XIX), a trecut prin mai multe faze arhitecturale, de la gotic la baroc, apoi neogotic, ajungând în ultima fază, cea de precolaps. Ca multe alte monumente uitate de timp și de oameni, pare să își fi pierdut sufletul. E o clădire-fantomă... În atmosfera dezolantă a interioarelor, singurele semne de viață sunt mesajele despre dragoste și sex ale celor care se ascund în spațiul ruinat al castelului, înainte ca totul să se prăbușească în neputință.
Sursa imaginilor Anca Timofan.5. Casa Gaspáry-Mérei (1910), o bijuterie arhitecturala în pericol! Lasată să se degradeze ani de-a rândul de către chiriașii care s-au succedat după naționalizarea din 1948, imobilul din Str. Oltului, nr. 22, are parte acum de reparații etapizate, în funcție de gustul și posibilitățile noilor proprietari. Fără implicarea și coordonarea autorităților (are Lugojul arhitect-șef competent?), acest proces aduce mai degrabă a mutilare decât a restaurare. Astfel cea mai frumoasă clădire din Lugoj în stil Art Nouveau (varianta austriacă, Stil Secession vienez), riscă sa fie mutilată pe vecie. Recent a fost înlocuită tâmplăria din lemn, cu una din PVC, de la logia aflată la strada (update: ușa aflata pe balcon este de interior). După moartea nababului din Boldur, Arthur Palikucsevny (1906), moștenitorii acestuia, cumnatul Paul Gaspáry și soția Ștefania ( n. Palikucsevny)au trasat o noua stradă ( Oltului) în 1909 pe terenul situat între Străzile Cuza Voda și Comuna din Paris. Paul Gaspáry s-a ocupat atât de parcelarea cât și de ridicarea unor imobile, pe care ulterior le-a vândut, în fază de proiect, unor cetățeni înstăriți din Lugoj. Imobilul din Str. Oltului, nr. 22 a fost construit după planurile arhitectului Adolf Fischer din Lugoj în 1910. În același an Paul Gaspáry a vândut casa medicului Emanuel Mérei (profesor de fiziologie la Liceu de stat din localitate - astăzi C. Brediceanu), care l-a făcut cadou fiicei sale, Berta căsătorită Brettel. Valoarea arhitecturală a clădirii constă în compoziția originala a fațadei, unde se află o frumoasă logie prevazuta cu parapete din fier forjat. Întreaga feronerie (cadrele geamurilor de la subsol, vechea ușă de intrare, balustradele și jardinierele) a fost realizata de maestrul lăcătuș Johann Zeitvogel din Lugoj. Ascunse de ochii lumii, în holul intrării, se afla mai multe picturi parietale care descriu, prin scene alegorice, cele patru anotimpuri. O adevărată bijuterie a arhitecturii Art Nouveau din Lugoj, casa Gaspary-Mérei se afla pe punctul de a-și pierde originalitatea prin “reabilitările” neadecvate, intervenții la voia întâmplării tolerate de Biroul de urbanism al Municipiului Lugoj condus de asa-zisul “arhitect-șef” Dinel Mazilu.
Sursa imaginilor Lugoj - identitate pierduta.
6. Conacul Thoroczkay – Rudnyanszky din Colțești va fi pus în valoare: Clădirea veche de aproape 200 de ani, restaurată cu bani din PNRR
7. Saga unui castel de aproape 600 de ani din Alba, lăsat în paragină: Retrocedat urmașilor unui grof maghiar, monumentul este abandonat
8. S-A SURPAT o bucată dintr-un zid al cetății Alba Carolina: Mai multe lucrări în zonă, în desfășurare
9. Autoritățile din Alba, după ce un gropar a spart cu excavatorul un sarcofag roman din epoca lui Traian: „Ce înseamnă valoare universală? Că vin marțienii să vadă sarcofagul?”
10. Distrugeri de patrimoniu, sub codul mafiot al tăcerii
11. Smerodava, povestea tristă a unicei cetăţi construite integral de Ştefan cel Mare. A fost distrusă din ordinul unui vizir
12. Judeţul din România cu cele mai multe castele are de acum un tur organizat. Traseul complet
13. Cimitirul fără înmormântări. În ultima sută de ani au fost îngropați aici doar doi morți
14. Micia, orășelul de frontieră al Daciei romane. Situl de la poarta Termocentralei Mintia
15. Zeci de turişti străini au distrus zone protejate şi un sit arheologic din România. Au minţit că vor să admire pădurile şi au făcut curse off-road
16. Sinagoga din Constanța, o bijuterie arhitecturală căreia i-au rămas doar zidurile exterioare, va fi restaurată
17. Ultima moară de apă din Vâlcea va fi conservată și transformată în obiectiv turistic
18. Castelul Bocskai din Aghireșu, construit în secolul al XVI-lea, într-un stil renascentist și transilvănean
19. Hanul Solacolu, un monument istoric din București în stare avansată de degradare, ar putea fi conservat cu 8 milioane de lei. Proiect al consiliului general al Capitalei
20. Sit arheologic din Iași, distrus cu buldozerele! Urmele unei civilizații vechi de 3.500 ani, șterse de pe fața pământului
21. Patrimoniul cultural din lemn, temă de reflecţie
22. Cel mai vechi cimitir la șvabilor din Banat, salvat de Ambulanța pentru Monumente
23. Castelul Rákóczi din Iernut Monument istoric nr identificare LMI MS-II-m A 15705 Între anii 2003-2020 castelul este obiectul unui proces de retrocedare între Statul Român și Biserica Romano-Catolică. •2012: Din cauza neglijenței ard șarpantele a două turnuri ale castelului. Șarpantele turnurilor sunt reconstruite din inițiativa Bisericii Romano-Catolice și prin voluntariatul specialiștilor. Lucrările sunt finanțate de fundația Teleki László din Budapesta. Statul Român (prin primăria Iernut) își dă acordul tacit pentru realizarea lucrărilor. 2020: Biserica Romano-Catolică pierde procesul, castelul devenind posesia Statului Român. 2023: Castelul este victima demolării sistematice: elementele din lemn ale parterului și etajului (chenare de uși ferestre etc) sunt smulse din ziduri. Toate tavanele etajului sunt distruse, materialul lemnos fiind transportat. Aproape toate corzile șarpantei sunt tăiate și transportate. Cca 2/3 din șarpanta aripii nordice s-a prăbușit. Țigla prăbușită încarcă bolțile parterului. Pe alocuri se observă material lemnos din demolare pregătit pentru transportare. Presupunem că tăierea, și transportarea corzilor grinzilor cu diametrul de 30 cm și lungimea de 7-10 m nu putea fi realizat fără oarecare vizibilitate…
Sursa imaginilor Lorand Kiss.
24. O culă monument istoric din Gorj, salvată de la pieire de către voluntari
25. Arheologi de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, implicaţi în distrugerile ce pun în pericol înscrierea sitului roman Micia în lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Sursa informațiilor Anca Mihaela Dinica.26. Trei bărbaţi din Tadjikistan, prinși în timp ce scrijeleau pietre de la Sarmizegetusa Regia
27. CULA CRĂSNARU SALVATĂ DE AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE - VIDEO
28. „Ne învârtim în jurul elefantului.” La doi ani de când a fost înscrisă pe listele UNESCO, Roșia Montană e tot captivă, dar o mână de tineri nu o lasă să moară
29. Vechea biserica săsească de la Veseuș, zona Jidvei. Biserica mica, gotica, de sec 15. Distrusă, fără nici un viitor. Fără nici o șansă de a fi restaurată sau salvata.
Sursa informațiilor Radu Oltean.
30. Cu ocazia unei inspecții în casa și curtea mea la data de 1 februarie 2018 i-am atras atenția dlui Ioan Fedor Pascu, consilier superior compartiment urbanism, disciplină construcții și patrimoniu UNESCO, că la casa alipită casei Wonnerth (strada Cositorarilor, nr. 4 și 6, în Cetatea Sighișoarei) s-au făcut modificări fără autorizație (casa a fost ridicată cu cel puțin doi metri pentru a mai adăuga un etaj plus o mansardă). Dul consilier Ioan Fedor Pascu mi-a rânjit și mi-a răspuns: „Vi se pare.“ Acum am găsit o fotografie, făcută de mine în anul 2008, din care văd că nu sufăr de halucinații.
Sursa informațiilor Armin Maurer.
31. Biserică săsească veche de 500 de ani, ruinată. Un sat din Ardeal riscă să-și piardă moștenirea
32. Cum au reuşit localnicii dintr-o comună ieşeană să restaureze o biserică veche de 400 de ani. Lăcaşul de cult a fost transformat din ruină în monument
33. Biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” a fostei Mănăstiri Cioara din Săliștea va fi restaurată cu bani din PNRR
34. Băile Herculane, stațiunea romanilor uitată de români
35. Palatul de la Țigănești, numit și Conacul „Costache Conachi” , în care au avut loc întâlniri istorice, va fi restaurat
36. Cum a decăzut satul din Banat care în trecut avea hotel de lux, cazinou și era vizitat de capete încoronate
37. Se vinde un castel din România, monument istoric: ”Are patru turnuri, 52 de camere, 12 terase”. Cât costă
38. Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău, perlă a Renașterii Transilvănene
39. Povestea sinagogii care va fi reabilitată de Primăria Timișoara. Bijuteria arhitecturală a suferit o degradare continuă în ultimii ani
40. După 9 ani de blocaje birocratice, Cetatea Histria, cel mai vechi oraș atestat pe teritoriul României, poate fi restaurată
41. S.O.S. CASTELUL KONOPI DIN ODVOŞ, JUDEŢUL ARAD Cod LMI: AR-II-a-B-00637 Castelul Konopi, este situat în județul Arad, la 50 de km de municipiul Arad, în localitatea Odvoș, ce ține de comuna Conop. A aparținut familiei nobiliare de origine maghiară Konopi, a cărui ultim urmaș Baronul Kálmán Konopi (n. 1880 – d. 1947), inginer și cercetător agricol (inventator al grâului de Conop), înfiiază cu drepturi depline pe colaboratorul său György Lengyel, conferindu-i astfel și titlu de Baron. Castelul a fost naționalizat în anul 1948, împreună cu întreaga moșie în suprafață 556 ha pădure și teren arabil. Conacul s-a reîntors în proprietatea familiei Konopi-Lengyel în anul 2007. Sursa: monumenteuitate.ro, ro.wikipedia.org
Sursa informațiilor Marius Manea.
42. Bucăți de piatră dintr-o statuie deteriorată la Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina s-au desprins din zid și au căzut pe jos
43. Cine-și bate joc de patrimoniul cultural? Sarcofage romane abandonate pe un teren cercetat arheologic preventiv la Alba Iulia
44. RESTAURAREA ZIDURILOR CETĂȚII SIGHIȘOARA - VIDEO
45. Amfiteatrul din Sarmizegetusa e de nerecunoscut. Lucrările de restaurare l-au transformat complet
46. Muzeul Național de Artă, într-o situație fără precedent. De 3 decenii, restauratorii vindecă o rană deschisă la Revoluție
47. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău (Iași) este cel mai vechi muzeu tip casă memorială din România. Inaugurarea a fost făcută la data de 15 Aprilie 1918. După mai bine de 100 de ani, în care societatea se presupune că a evoluat, acest loc a fost iremediabil mutilat printr-o renovare dezastruoasă pe bani europeni (aproximativ 1 milion de euro!!!), cu care aleșii din Iași mai au și curajul să se laude. Din fericire societatea a reacționat, deși târziu, abia când răul a fost realizat - poate dacă consultările publice, când e vorba de astfel de proiecte, ar fi luate mult mai în serios de toată lumea, nu am ajunge aici. Dar poate fi un caz de la care putem învăța pe viitor, ca să nu mai repetăm aceeași greșeală. E greu de înțeles cum s-a putut ajunge aici, dar totuși cineva trebuie să plătească pentru această bătaie de joc pe bani publici. Cine a gândit un asemenea proiect? Cine l-a aprobat? Cine trebuia să verifice proiectul/lucrările și cum a făcut-o? Din păcate nu este singurul monument istoric distrus prin renovare pe bază de fonduri și încerc să înțeleg care sunt cauzele fenomenului. Pe lângă incompetență și nepăsare, singura explicație pe care o găsesc e că, din dorința de a accesa și a cheltui cât mai multe fonduri (dă bine la statistici), se fac proiecte cât mai pompoase, care să necesite lucrări ample care să justifice aceste consturi, în locul unor restaurări cât mai fidele, dar de calitate. Astfel, dacă lucrurile continuă în acest mod și nu se iau măsuri de urgență, fondurile pentru restaurarea monumentelor istorice ajung să le distrugă, în loc să le salveze și să le pună în valoare. Am făcut un colaj comparativ între situația din 2014, de când am vizitat eu bojdeuca ultima dată, și de astăzi, de după renovare, ca să vă faceți o idee despre cum s-a putut distruge un loc cu un farmec aparte. În partea de sus a imaginilor e cum arăta înainte, jos e cum arată astăzi. P. S. Pentru că am văzut unele opinii cum că fotografiile de după renovare ar fi manipulatorii, ele sunt luate de pe pagina de facebook a președintelui CJ Iași în postarea cu privire la finalizarea proiectului. Eu doar am făcut o comparație între ele și ce am fotografiat eu în 2014.
Sursa informațiilor Paul Pătrăţanu.
48. Biserica fortificată din Hamba, încremenită în timp
49. Un conac ruinat din Banat va fi transformat în obiectiv turistic. A aparținut o vreme soției prim-ministrului maghiar
50. Arhitectul șef al orașului Alba Iulia se opune demolării unei case vechi, de pe Calea Moților. Semnalul de alarmă pe care îl trage
51. Cetatea Devei, monument istoric vechi de peste 700 de ani, restaurată cu pavele și betoane: „Se face părculeț frumușel să placă la lume”
52. Primăria Pantelimon vrea să declaseze și desființeze o biserică monument istoric veche de 127 de ani. Ministerul Culturii se opune
II. Detectoriştii
1. Cetate dacică UNESCO mutilată terifiant în stil satanic
2. Vandalism la Cetatea Căpâlna, sit UNESCO: Mai multe artefacte dacice tăiate cu flexul au fost prinse de un panou de informare
3. Dosar penal în cazul vandalismului produs la Cetatea Căpâlna, sit UNESCO. Polițiștii din Alba s-au autosesizat
III. Traficul de antichități
1. În 2022 au fost recuperate 2.307 bunuri culturale mobile, 48 dintre acestea fiind bunuri clasate în patrimoniul cultural naţional
2. Artefacte romane și monede dacice, recuperate și predate muzeelor din Mehedinți, Dolj și Alba
3. Obiecte de ceramică, topoare de piatră, monede și bancnote vechi, găsite aruncate pe marginea căii ferate
4. Patrimoniul, o bătălie definitiv pierdută
5. Idoli preistorici furați acum 21 de ani dintr-o expoziție din Alba Iulia, căutați în continuare. Au o vechime de 7.000 de ani
6. Aur, mafie, scene ca-n filme și zei care trebuiau îmbunați - Povestea brățărilor dacice
7. Comoara națională descoperită la PTF Negru Vodă în geanta unor bulgari căutători de vestigii
8. Județul Constanța, un adevărat El Dorado pentru jefuitorii de situri arheologice
IV. Diverse
Pe aceeași temă:
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 1. Alba Iulia - Palatul Principilor (AB-II-m-A-00133)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 2. Blaj - Clădire de sec. XIX
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 3. Mediaș - Casă sec. XVI - XVII, 1663 (SB-II-m-B-12452)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 4. Monetăria de la Alba Iulia
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 5. Alba Iulia - Biblioteca Batthyaneum (AB-II-m-A-00098)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 6. Alba Iulia - Cetatea Alba Carolina (AB-II-a-A-00088)
Patrimoniul periclitat în anul centenarului: 7. Alba Iulia - Clădire de sec. XIX (XVIII?)
Cum dispare patrimoniul din Alba Iulia - martie 2019
Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Centrul orașului Alba Iulia este demolat.... pas cu pas, casă după casă.....VIDEO
Cum dispare patrimoniul CONACUL-HAN HAGIESCU-MIRIŞTE DE LA DEVESELU, JUDEŢUL OLT
Cum dispare patrimoniul Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din localitatea Strâmbu, comuna Chiuiești, județul Cluj
Cum dispare patrimoniul Bulevardul Tomis, nr. 1, în centrul Constanței
Cum dispare patrimoniul României: Cetatea Sighișoara - IMAGINI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu