LINK EXCHANGE

sâmbătă, 2 ianuarie 2021

Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

 1. Vitănești-Măgurice 2020. O nouă campanie de cercetări arheologice

Vitănești-Măgurice 2020 – A new archaeological campaign, the 27th. Less funding, less people, yet motivated by the same passion and desire for knowledge as in each and every campaign for more than a quarter of a century.
Vitănești-Măgurice 2020. O nouă campanie de cercetări arheologice, a XXVII-a. Cu puține fonduri, cu puțini oameni, dar cu aceeași pasiune și cu aceeași dorință de cunoaștere cu care începem fiecare campanie de mai bine de un sfert de secol.

Sursa informațiilor Archaeological site of Vitănești.

2. Memoria foştilor deţinuţi politic, terfelită de statul român. Săpăturile la Periprava, făcute cu bani din sponsorizări

3. ARCHAEOLOGISTS FIND TRACES OF FERTILITY CULT

4. Inscripția găsită de alpinistul Coco Galescu îi face pe arheologi să continue cercetările pe Vâlsanu 

5. Importantă descoperire arheologică la Constanța, în necropola Tomisului antic 

6. Archeologists in Romania Discover Revered Hungarian King’s Tomb 

7. O locuință de acum 1500 de ani la Curtea Veche 




O locuință de acum 1500 de ani la Curtea Veche
Ne-am obișnuit să vedem la Curtea Veche o parte din zidurile sale vechi din cărămidă și piatră, un puzzle din care astăzi ne străduim să reconstituim întregul. Desigur, acestea sunt doar câteva secvențe din ceea ce știm despre reședința domnilor munteni și despre centrul de putere înfiripat pe malurile Dâmboviței. Dar ce se afla aici înainte? Spre pildă, cum arăta zona în veacurile VI-VII d.Chr. când o bună parte din teritoriul fostei provincii Dacia intră sub controlul Imperiului roman de răsărit (proto-bizantin), când slavii timpurii și alte populații nomade intră în contact cu populațiile locale romanizate?
O „casă” aparținând acestei perioade a fost descoperită recent la Curtea Veche, la nord de zidurile palatului, într-un spațiu aflat la mică distanță de rămășițele clădirilor construite în timpul lui Gheorghe Duca la finalul sec. XVII.
Această casă este de fapt o construcție săpată în pământ, cu un singur cuptor destinat încălzirii, cunoscută sub denumirea de bordei. Groapa bordeiului a fost săpată într-un pământ galben conferind în acest fel o mai bună rezistență a pereților. Gropile stâlpilor de lemn dintr-o posibila structură de lemn care susținea un acoperiș sprijinit probabil pe pământ, nu au fost identificate.
Vorbim, așadar, de o încăpere modestă, cu spațiul „locativ” destul de restrâns (aprox. 10 metri pătrați) și unde elementul esențial este cuptorul construit pe colțul de nord-est pentru a încălzi peretele cel mai expus la frig. Aceste construcții adâncite ofereau confortul termic ideal într-o perioadă caracterizată printr-o climă aspră, cu vânturi puternice și mari diferențe de temperatură între vară și iarnă. Cuptorul a fost construit prin simpla scobire într-un calup de lut atunci când a fost săpată groapa bordeiului, iar cupola obținută a fost întărită la interior cu nuiele lipite cu lut.
Zona centrală a bordeiului este mai adâncită sugerând poate prezența unor banchete amenajate pentru odihnă. Aici a fost descoperit un vas din lut modelat cu mâna, dintr-o pastă grosieră de culoare cenușie.
Pentru menținerea confortului termic în perioadele friguroase sau pe timpul nopții, pe plita cuptorului se încingeau niște corpuri din lut de formă prismatică sau tronconică modelate cu mâna (denumiți vălătuci în literatura arheologică), cuptorul căpătând puterea calorică asemănătoare unei sobe din șamotă.
Așadar, acum 1500 de ani locurile de aici erau ocupate de comunități de oameni care trăiau în locuințe modeste, încălzite de un singur cuptor ce reprezintă un crâmpei din biografia unui spațiu domestic dispărut. Descoperiri asemănătoare au fost documentate și în urma cercetărilor arheologice de pe străzile Șelari și Covaci.
Ca o paranteză, în loc de încheiere, trebuie spus că bordeiul a supraviețuit în Țările Române până în sec. XIX. Cele mai vechi astfel de reproduceri și schițe sunt ale bordeielor din Schela Cladovei, ilustrate la 1837 de artistul francez Auguste Raffet și putem doar să ne imaginăm că bordeiele din vremuri străvechi nu erau cu mult diferite.
 

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche

8. Patru peșteri din zona Aninei cercetate de arheologi din Caransebeș

9. Vitănești-Măgurice resturile unei locuințe incendiate cu o vatră (sau cuptor) cu niște detalii constructive deosebite. Anul acesta continuăm să cercetăm resturile acestei locuințe.




Archaeological site of Vitănești, Teleorman County, Romania, 2019. The remains of a burned-out dwelling, with a hearth (or oven) having some amazing constructive details.
This year we are working on the rest of this dwelling.
Vitănești-Măgurice 2019. Resturile unei locuințe incendiate cu o vatră (sau cuptor) cu niște detalii constructive deosebite.
Anul acesta continuăm să cercetăm resturile acestei locuințe.
 

Sursa informațiilor Archaeological site of Vitănești

10. Șantierul de la Roșiori













Pe șantierul de la Roșiori a fost o săptămână cu însemnătate dublă: pe de o parte vizita colegilor de breaslă, dr. Costin Croitoru (Muzeul Brăilei „Carol I”) și drd. Vasile Udrescu (Universitatea din Pitești, Departamentul Arheologie), iar pe de altă parte descoperirile care îi dau simbolic denumirea de „săptămâna cataramelor”; trei la număr, două locale de fier și alta de bronz, un import bizantin. Ultima este o piesă vestimentară rară pentru spațiul Moldovei secolelor VI-VII p.Chr., cu o cruce decupată pe scut, cunoscută în literatura de specialitate ca fiind de tip „Sucidava”. Pentru colecția Muzeului de Istorie din Roman este a doua de acest tip, după cea găsită în anii 1960, la Săbăoani, de dr. Vasile Ursachi.

Sursa informațiilor Arheologie la Roman

10. Tineri pasionați de arheologie, în tabăra de la Ibida

11. Tineri pasionați de arheologie, în tabăra de la Ibida


 Sursa: Youtube Utilizator: romantv

12. Așezările dacice întârzie Centura Capitalei. Arheolog: Situl este foarte important, lucrările la Autostrada 0 vor fi oprite

13. Pe podeaua locuinței incendiate au rămas vasele din lut, rămășițe ale unor îndeletniciri casnice ale semenilor noștri din vechime care trăiau în așezarea de pe Măgurice/Vitănești 








Archaeological site of Vitănești Clay vessels left on the dwelling floor, relics of the domestic occupations of our peers of old living on Măgurice, tell settlement.
Special ceramic shapes with a special decoration, probably a kind of lids.
A small pot made of baked clay, extracted unbroken from the ruins of a dwelling from more than 6000 years ago, makes your day seem brighter..... #Prehistory #Neolithic #Pottery
Pe podeaua locuinței incendiate au rămas vasele din lut, rămășițe ale unor îndeletniciri casnice ale semenilor noștri din vechime care trăiau în așezarea de pe Măgurice.
Forme ceramice deosebite cu un decor special, probabil un fel de capace.
Un mic vas din lut ars, scos întreg din ruinele unei locuințe vechi de mai bine de 6000 de ani, îți înseninează ziua…. #Preistorie #Neolitic #Ceramică
 

Sursa informațiilor Archaeological site of Vitănești

14. O STRADĂ ÎN CARANSEBEȘUL MEDIEVAL (SECOLELE XVI‐XVII)

15. Campania arheologică 2020 de la Sarmizegetusa Regia





Campania arheologică 2020 de la Sarmizegetusa Regia s-a încheiat; din păcate, situația sanitară cunoscută a împiedicat organizarea obișnuitei Zile a Porților Deschise în cursul căreia turiștii aveau ocazia de a vizita săpăturile aflate în curs.
Obiectivele avute în vedere se află pe terasa a IX-a, din zona sacră a orașului antic. Acolo, în ultimii patru ani au fost făcute descoperiri importante pentru completarea ansamblului monumental al Sarmizegetusei, pentru cronologia și, în general, istoria sitului. În anii anteriori, a fost scoasă la lumină o alee, desprinsă din marele drum ceremonial, pavată cu dale de calcar, andezit și gresie aranjate în diverse combinații. Tehnica de amenajare este, deocamdată, unică în lumea dacică.
Un alt rezultat foarte important este punerea în evidență a rămăşițelor unui templu de tip aliniament (necunoscut până acum) care era format din cel puţin 5 șiruri a câte 12 coloane. De asemenea, a fost verificat zidul de susținere a terasei a IX-a, din prima sa fază de existență. Bunul mers al cercetărilor din ultimii 4 ani a fost asigurat de finanțarea Consiliului Județean Hunedoara, fiind cofinanțate de către Ministerul Culturii.
 

Sursa informațiilor Cetatile Dacice

16. Viaţa pe un şantier arheologic, căutând vestigii de acum 6.500 de ani. File de jurnal: „Avem impresia că aici a fost o adunare a zeităţilor preistorice“

Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu