O echipă internațională de cercetători, din care face parte și colegul nostru de la muzeu, dr. Andrei Ștefan, împreună cu cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Universitatea Sapientia din Sfântu Gheorghe și universități din Belgia, Olanda, Germania și Albania a publicat un studiu prin care descriu o colonie unică de păianjeni cavernicoli.
Colonia se găsește într-o peșteră de pe granița Grecia-Albania, unde întregul ecosistem este susținut de procese de chemosinteză, spre deosebire de suprafața pământului, unde toate ecosistemele depind de lumina soarelui pentru fotosinteză. Hidrogenul sulfurat din peșteră, un gaz generat în urma proceselor geologice, este folosit drept sursă de hrană de către biofilmele bacteriene. Acestea, la rândul lor, sunt „păscute” de insecte și izopode iar ele sunt hrană pentru miriapode, păianjeni și scorpioni.
Printre insectele care se hrănesc cu biofilmele bacteriene, se găsesc și larvele acvatice de chironomide (un fel de musculițe). Adulții de chironomide pot zbura și formează un nor dens de musculițe, adunate deasupra apei, aproape de ieșirea din peșteră. În acest loc se găsește imensa pânză colonială de păianjeni, estimată la o suprafață de 100 metri pătrați, „casă” pentru peste 100.000 de păianjeni din speciile Tegenaria domestica și Prinerigone vagans, care se hrănesc cu chironomidele adulte.
Întregul studiu poate fi citit aici: https://doi.org/10.3897/subtbiol.53.162344
Autor foto: István Urák
Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu