𝗗𝗶𝗻𝗰𝗼𝗹𝗼 𝗱𝗲 𝗗𝘂𝗻𝗮̆𝗿𝗲 - 𝗢 𝗰𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗶𝗺𝗮𝗴𝗶𝗻𝗮𝗿𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗵𝗮̆𝗿𝘁̧𝗶𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁𝗲𝘀̧𝘁𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝗲𝘅𝗶𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗯𝘂𝗹𝗴𝗮𝗿 (𝟭𝟴𝟮𝟬-𝟭𝟴𝟳𝟬)

 

„𝗗𝗶𝗻𝗰𝗼𝗹𝗼 𝗱𝗲 𝗗𝘂𝗻𝗮̆𝗿𝗲 - 𝗢 𝗰𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝗶𝗺𝗮𝗴𝗶𝗻𝗮𝗿𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗵𝗮̆𝗿𝘁̧𝗶𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁𝗲𝘀̧𝘁𝗶 𝗮𝗹𝗲 𝗲𝘅𝗶𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗯𝘂𝗹𝗴𝗮𝗿 (𝟭𝟴𝟮𝟬-𝟭𝟴𝟳𝟬)” | O nouă premieră muzeală marca #MMB

 
Muzeul Municipiului București pregătește un nou proiect de impact și interes internațional. Foarte curând, pe 15 noiembrie, va fi vernisată expoziția „Dincolo de Dunăre - O călătorie imaginară prin hărţile sufleteşti ale exilului bulgar (1820-1870)”, curator Adrian Majuru, manager MMB, în generosul spațiu oferit de partenerii de la Muzeul Regional din Varna - Регионален исторически музей - Варна / Varna Regional Museum of History.
***
„Atunci când naţiunile tinere prind viaţă şi ȋşi construiesc un contur sufletesc, timpul pare să nu mai aibă răbdare, devenind adeseori consubstanţial. În multe situaţii, acest ȋnceput este precedat de o emigrare voluntară, ȋn apropieri sau vecinătăţi uşor ȋndepărtate pentru că eliberarea necesită schimbare de peisaj pentru a modela noi temperamente şi atitudini, pentru redefinire de mesaj şi structurare de conţinut cultural.
Secolul al XVIII-lea a cunoscut o continuă flanare către Dunăre a unei emigrații bulgare, constantă şi mereu prezentă, situaţie care a continuat şi ȋn prima parte a secolului al XIX-lea. Negustorime foarte variată, plugari şi meşteşugari, adesea familii şi sate ȋntregi, au primit adăpost şi o nouă viaţă ȋn judetele limitrofe Dunării precum Vlaşca, Teleorman, Romanaţi, Ialomiţa. Oraşele şi târgurile din Valahia cunosc prezenţa unor comunităţi bulgare, tot mai consistente după 1800. București, oraşul capitală a Valahiei și apoi a României, a avut ȋncă din Evul Mediu o prezenţă etnică bulgarească foarte prezentă. În preajma lui se aşază şi o comunitate catolică bulgară ȋn satele Dudeşti şi Cioplea, aflate la est de Bucureşti, astăzi integrate ȋn oraş. Negustorii bulgari aveau ȋn centrul oraşului artera lor comercială numita și azi Gabroveni, iar unii dintre ei devin mari investitori precum familia Solacolu ȋn secolul 19 sau Prodanoff după 1900, care a avut ȋntre altele fabrica de ȋncălţăminte «Talpa», numită după naţionalizarea din 1949, fabrica «Pionierul».
Dar cum arăta această nouă lume a refugiului? Cum arătau porţile de intrare ale acestui exil şi anume porturile dunărene de pe malul nordic? Deşi vorbim de un vilaiet turcesc, cum au fost principatele române Valahia şi Moldova, mai apoi România după 1860, era mai multă libertate pentru a face şi a gândi, pentru a călători şi pentru a construi. Dar ȋn primul rând era libertatea credinţei.
Încercăm să ne imaginăm, prin litografiile si acuarelele, cromolitografiile si fotografiile contemporane acestui exil premodern al culturii si naţiunii bulgare, cum ȋi animau pe aceşti oameni primele imagini ale unei libertăţi promise? Vom ȋncerca să călătorim şi pe urmele poetului revoluţionar Hristo Botev, ȋn drumurile sale prin porturile dunărene, apoi oraşul Bucureşti, care l-a găzduit ani buni, dar şi mai ȋndepărtata Basarabie, ȋn vremea lui o provincie românească, dacă ne referim la partea de sud a ei.
Vă invităm aşadar să călătorim ȋmpreună prin hărţile sufleteşti ale miilor de oameni obişnuiţi, care şi-au visat ţara şi construit viitorul, construind pentru ei și copiii lor un viitor diferit, ȋntr-o lume care promitea să fie diferită: Principatele Române.
Muzeul Municipiului Bucureşti a realizat acest demers muzeal atât pentru revizitarea unui trecut comun, cât şi din dorinţa de a descoperi posibile hărţi sufleteşti, care ne apropie şi ne definesc, români și bulgari deopotrivă” - a scris 𝗔𝗱𝗿𝗶𝗮𝗻 𝗠𝗮𝗷𝘂𝗿𝘂 în prezentarea expoziției „𝐷𝑖𝑛𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑑𝑒 𝐷𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑒 - 𝑂 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑛 ℎ𝑎̆𝑟𝑡̧𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡𝑒𝑠̧𝑡𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑒𝑥𝑖𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑏𝑢𝑙𝑔𝑎𝑟 (1820-1870)”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.