LINK EXCHANGE

joi, 3 august 2023

𝐓𝐫𝐢𝐭𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ – 𝑇𝑟𝑖𝑡𝑢𝑟𝑢𝑠 𝑐𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑠 𝐿, 1768 (𝑂𝑟𝑑. Caudata, 𝐹𝑎𝑚. Salamandridae)

 

Secția de Științele Naturii #MuzeulOlteniei
𝐓𝐫𝐢𝐭𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ – 𝑇𝑟𝑖𝑡𝑢𝑟𝑢𝑠 𝑐𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑠 𝐿, 1768 (𝑂𝑟𝑑. Caudata, 𝐹𝑎𝑚. Salamandridae)
Numele derivă din mitologia greacă, unde Triton (reprezentat cu o coadă lungă) este fiul și mesagerul lui Poseidon, zeul mării. La acesta se adaugă latinescul cristatus – crestat.
Asemănarea tritonilor cu șopârlele este izbitoare... doar dacă ați petrecut sub o secundă privindu-i.
Dacă veți aloca ceva mai mult timp studiului tritonilor, veți descoperi cu siguranță o fascinantă lume a acestor animale care, deși sunt la început pe scara evoluției, au reușit să supraviețuiască și să populeze toate continentele lumii.
Da, aspectul de „șopârlă” este evident, dar priviți îndeaproape, acești mici amfibieni se înrudesc mai mult cu salamandrele și broaștele, decât cu șopârlele și alte reptile.
𝐒̦𝐭𝐢𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆:
Este cea mai 𝐦𝐚𝐫𝐞 specie de triton de pe teritoriul Europei, femela ajungând până la 18 cm lungime?
Creasta este prezentă 𝐝𝐨𝐚𝐫 la masculi și doar în perioada de reproducere?
Preferă apele stagnate mari sau lin curgătoare cu vegetație bogată, fiind o specie 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐨𝐦𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭 acvatică?
Sunt animale lacome și cu instincte 𝐜𝐚𝐧𝐢𝐛𝐚𝐥𝐞, se hrănesc în general cu artropode și râme, cât și cu mormoloci și tritoni mici?
Din luna 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 și până în 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 se găsește în apă, reproducerea având loc primăvara?
Masculul execută un 𝐝𝐚𝐧𝐬 subacvatic complex pentru a impresiona femela?
Specia este 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭𝐚̆ din cauza degradării sau distrugerii habitatelor prin captări și desecări?
Este înscrisă în 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑟𝑜𝑠̦𝑖𝑒 𝑎 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑒𝑏𝑟𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 ca specie 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆?
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞:
Acad. Nicolae Botnariuc, 𝐹𝑎𝑢𝑛𝑎 𝑅𝑒𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑅𝑜𝑚𝑖̂𝑛𝑒, Amphibia, volumul XIV, Fascicula 1, editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1960.
Acad. Nicolae Botnariuc & Dr. Victoria Tatole, 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑟𝑜𝑠̦𝑖𝑒 𝑎 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑒𝑏𝑟𝑎𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎, editura Academia Română, Muzeul Național de Istorie Naturală ’’Grigore Antipa’’, București, 2005.
Material realizat de: 𝘈𝘯𝘤𝘢 𝘈𝘭𝘦𝘹𝘢𝘯𝘥𝘳𝘶 – muzeograf, #SecțiadeȘtiințeleNaturii, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘊𝘳𝘢𝘪𝘰𝘷𝘢.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu