LINK EXCHANGE

miercuri, 4 ianuarie 2023

𝐀𝐆𝐀𝐌𝐀 𝐂𝐔 𝐁𝐀𝐑𝐁𝐀 - 𝗣𝗼𝗴𝗼𝗻𝗮 𝘃𝗶𝘁𝘁𝗶𝗰𝗲𝗽𝘀

 



Exponatul #lunii #Ianuarie, 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 Ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶, aduce în atenția publicului
𝐀𝐆𝐀𝐌𝐀 𝐂𝐔 𝐁𝐀𝐑𝐁𝐀 - 𝗣𝗼𝗴𝗼𝗻𝗮 𝘃𝗶𝘁𝘁𝗶𝗰𝗲𝗽𝘀
𝗥𝗲𝗴𝗻: Animalia, 𝗖𝗹𝗮𝘀ă: Reptilia, 𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻: Squamata,
𝗙𝗮𝗺𝗶𝗹𝗶𝗲: Agamidae, 𝗚𝗲𝗻: Agama
Cunoscută și ca dragonul bărbos, șopârla provine de pe continentul australian. Cea mai mare populație de agame cu barbă se regăsește în centrul continentului, însă pot migra până în zonele semi-aride din est și sud. Este o șopârlă diurnă, de deșert. Preferă zonele uscate, călduroase, dar și pădurile și tufișurile. Terenurile stâncoase sunt preferate deoarece pietrele oferă locuri bune de stat la soare, dar și umbră și ascunzători.
Adulții pot ajunge până la 60 de cm lungime, coada măsurând puțin peste jumătate din această valoare.
Șopârlele își pot schimba culoarea. Nu într-o manieră foarte evidentă, asemenea cameleonului, însă pot trece prin mai multe nuanțe apropiate. Acest lucru se petrece în special pentru dozarea cantității de caldură. O piele mai deschisă absoarbe mai puțină caldură.
Agamele cu barbă sunt omnivori oportuniști. Adică nu sunt prea pretențioși și se mulțumesc cu orice sursă de hrană au la dispoziție. Adulții în general sunt erbivori (80%). Se hrănesc cu diverse frunze, fructe sau segmente de plante, pe care le găsesc cu greu în deșert. Nu refuză nici insectele, rozătoarele sau alte șopârle mici.
Agama cu barbă este una dintre reptilele-companion cele mai îndrăgite. Agamele sunt reptile relativ ușor de întreținut și sunt recomandate începătorilor în teraristică.
Față de alte animale, reptilele necesită o atenție specială și o îngrijire aparte. Iubitorii acestei specii afirmă că agamele pot face casă bună chiar și cu copiii mici. Curiozitatea și atingerile copiilor sunt pe placul șopârlei, care iubește să fie alintată.
Docilitatea și caracterul prietenos au făcut aceste șopârle foarte populare peste tot în lume. Agama nu se teme de om, ba chiar se apropie de geamul terariului când stăpânul e în preajmă. Șopârla poate fi scoasă afară din terariu și ținută în mână.
𝘔𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢𝘭 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵 𝘥𝘦: 𝘈𝘯𝘤𝘢 𝘈𝘭𝘦𝘹𝘢𝘯𝘥𝘳𝘶, 𝘮𝘶𝘻𝘦𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧 #SecțiaȘtiințeleNaturii #Muzeul Olteniei Craiova

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu