Cinci dintre cele mai frumoase piese de argint din tezaurul dacic descoperit la Cehei

 

De astăzi, puteți vedea cinci dintre cele mai frumoase piese de argint din tezaurul dacic descoperit la Cehei în expoziția găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român - #Muzeul_pentru_tine!
Doi copii, pe nume Mălin şi Gigel Lazoc, au descoperit în 25 aprilie 1986, în apropiere de Şimleu Silvaniei, la Cehei, un tezaur care avea să devină, în timp, unul dintre cele mai valoroase tezaure dacice din patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Trei brăţări, o fibulă şi un lanţ din argint – toate de factură dacică, precum şi 552 de monede de argint – drahme greceşti, au fost descoperite de copii în timp ce scoteau pământ dintr-un versant al Deluţului din spatele casei. Tezaurul cântăreşte 2,122 kilograme și se datează în a doua jumătate a secolului I a.Chr. Poveștile locale vorbesc despre faptul că, iniţial, copiii s-ar fi jucat cu piesele găsite, dar cert este că, până la urmă, Miliţia şi Securitatea au ”intrat” pe fir şi au recuperat tezaurul găsit la Cehei și cu aportul arheologilor de la Zalău. Acesta nu a stat, însă, foarte mult timp în Sălaj, pentru că a fost trimis în regim de urgenţă la ”Cabinetul 2” al Elenei Ceauşescu. După ce au fost recuperate, toate piesele au fost puse într-o cutie, comandată la actuala fabrică Simex, şi trimise, rapid la Cabinetul nr.2 de către prim-secretarul, de atunci al județului, Ion Traian Ştefănescu. N-au apucat arheologii - Alexandru Matei şi numismatul de la Cluj, Eugen Chirilă, decât o noapte să lucreze ca să determine piesele. Au reuşit să le cântărească, dar nu pe fiecare. Privind în trecut, tezaurul se pare că a fost o ”jertfă” în speranţa întoarcerii din ”exil” a prim-secretarului judeţului, un foarte bun prieten al lui Nicu Ceauşescu. Spera că astfel va cumpăra bunăvoinţa soţiei dictatorului şi că, în acest fel, se va putea întoarce la Bucureşti. Ion Traian Ştefănescu fusese ”exilat” de soţii Ceauşescu în Sălaj, în funcţia de prim-secretar al judeţului, pentru a-l despărţi de fiul lor, Nicu, considerând că acesta nu era un anturaj bun pentru băiatul lor. Era un personaj dur, intransigent, dar corect. Coincidenţă sau nu, la scurt timp după ce tezaurul de la Cehei a ajuns în posesia Elenei Ceauşescu, Ion Traian Ştefănescu a fost mutat mai aproape de casă, fiind numit ca şi prim-secretar în Dolj. După Revoluție, tezaurul de la Cehei a fost preluat de Banca Naţională a României care, ulterior, i-a anunţat pe reprezentanţii Muzeului Judeţean din Zalău să meargă să-l aducă ”acasă”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.