Performanță științifică a doi cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ (ISER) al Academiei Române.

 

Performanță științifică a doi cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ (ISER) al Academiei Române.

O echipă internaţională de cercetători a secvenţiat genomurile celor mai vechi oameni moderni din Europa care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă, în peştera Bacho Kiro din Bulgaria. Descoperirile acestora sugerează că încrucişarea dintre omul modern şi cel de Neanderthal nu era nicidecum o excepţie pentru primii oameni moderni ajunşi în Europa.

În cadrul acestei echipe se află și doi cercetători români, Dr. Oana Teodora Moldovan, membră a Compartimentului din Cluj-Napoca al ISER și Dr. Silviu Constantin, membru al Compartimentului de Geospeologie și Paleontologie din ISER.
Genomul oamenilor fosili din peștera din Bulgaria a fost comparat cu cel al omului modern fosil din Peștera cu Oase din România. Din mandibula, denumită Oase1, a fost extrasă, în cadrul acestei cercetări recente, o probă nouă care a fost supusă unor analize genetice ce au permis rezultate mai bune față de cele obținute și publicate anterior tot în revista Nature.

Inițial, se credea că oamenii de la începutul Paleoliticului superior au dispărut fără să-şi aducă contribuţia la bagajul genetic al oamenilor moderni, care au ajuns mai târziu în Europa, iar singurul om modern timpuriu, despre care se demonstrase că a avut strămoşi neandertalieni, era cel din Peştera cu Oase din România. Acum, cercetătorii au arătat că cei mai vechi indivizi de la Bacho Kiro sau grupuri aflate în legătură cu aceştia şi-au transmis genele oamenilor moderni.

Svante Pääbo, coordonatorul cercetărilor genetice, a declarat că rezultatele sugerează că primii oameni moderni ajunşi în Eurasia se încrucişau frecvent cu neandertalienii şi ar fi putut chiar să fi fost absorbiţi de populaţiile acestora. Abia mai târziu au ajuns în Europa grupuri mai mari de oameni moderni care au înlocuit populaţiile de neandertalieni.

Astfel, Dr. Oana Teodora Moldovan, care a fost implicată în identificarea și studierea sitului Peștera cu Oase, spune că omul modern găsit în Romania rămâne reprezentantul cel mai interesant al oamenilor moderni fosili, datorită celui mai mare procent de neandertalian din genom (6-9%) dar și al unei populații care a dispărut din Europa, moștenirea lui genetică nefiind identificată în populațiile ulterioare din Europa și Asia, deocamdată.

Puteți citi mai multe despre acest subiect în articolul original “𝑰𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍 𝑼𝒑𝒑𝒆𝒓 𝑷𝒂𝒍𝒂𝒆𝒐𝒍𝒊𝒕𝒉𝒊𝒄 𝒉𝒖𝒎𝒂𝒏𝒔 𝒊𝒏 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆 𝒉𝒂𝒅 𝒓𝒆𝒄𝒆𝒏𝒕 𝑵𝒆𝒂𝒏𝒅𝒆𝒓𝒕𝒉𝒂𝒍𝒂𝒏𝒄𝒆𝒔𝒕𝒓𝒚” publicat de Revista Nature, accesând link-ul următor: https://www.nature.com/articles/s41586-021-03335-3
Imaginea este preluată din cadrul articolului.

#Speologie #Neanderthal #ISER

Academia Română

 

Sursa informațiilor Academia Romana Filiala Cluj-Napoca.