Prezentare de carte: Gheorghe Fleşer, Alba Iulia. Oraşul şi monumentele sale în imagini de epocă, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2015, Ediţia a II-a, 162 p. (ISBN 978-973-117-557-7)

Gheorghe Fleşer, Alba Iulia. Oraşul şi monumentele sale în imagini de epocă, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2015, Ediţia a II-a, 162 p. (ISBN 978-973-117-557-7)

            Autorul acestui album a fost muzeograf în cadrul secţiei de Istorie a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Preocuprile pentru istoria artei, precum şi a oraşului Alba Iulia au început încă din studenţie când a susţinut lucrarea de diplomă intitulată „Plastica barocă a Cetăţii Alba Iulia”. Astfel de-a lungul carierei domnul Gheorghe Feşer a scris mai multe studii şi cărţi care fac referire sau au în prim plan oraşul, printre ele se numără şi cea de faţă, pe care o voi încerca să o prezint mai jos.

Albumul istoric debuteză printr-o Prefaţă (p. 7) în care sunt cuprinse scopul lucrării şi mulţumiriile. Urmează o Introducere (p. 8) care prezintă foarte pe scurt istoria aşezării urbane Alba Iulia din antichitate până în secolul al XX-lea.

            Cartea este împărţită în două mari captole, Alba Iulia. Ansamblul urban fortificat (Centrul istoric) (p. 9-69) şi Alba Iulia. Oraşul (p. 70-156), care la rândul lor sunt împărţite în multe subcapitole fiecare, respectiv 25 şi 29.

            În Ansanblul urban fortificat (p. 9-13) este vorba despre fortificaţia oraşului, în special cea de tip Vauban şi clădirile care erau construite în interiorul acesteia, dar şi despre oamenii care au contribuit la dezvoltarea ei. Următorul subcapitol, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail”(p. 14-17), prezintă pe scurt istoricul celei mai vechi clădiri ecleziastice încă în picioare din interiorul fortificaţiei de la Alba Iulia. Biserica şi Mănăstirea iezuiţilor (p. 18-20), aici este vorba despre un ansamblu religios care a dispărut la începutul veacului al XX-lea. Biserica şi Mănăstirea trinitarienilor (p. 21-23), cunoscută astăzi drept Biblioteca Batthyaneum, după mai multe modificări, a fost un alt ansamblu ecleziastic construit în secolul al XVIII-lea în partea de nord-vest a cetăţi bastionare. Catedrala Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (p. 24-26) este cea mai nouă catedrală construită în interiorul cetăţii, ea având o semnificaţie deosebită pentru istoria poporului român, aici fiind încoronaţi Regele Ferdinand I şi Regina Maria.

            Urmează un subcaptol numit Reşedinţa episcopală şi palatul principilor (p. 27-28) unde se discută despre evoluţia arhitectonică a acestor clădiri cu o istorie aparte. Lucrarea contimuă prin prezentarea mai multor clădiri din cetate, după cum urmează: Clădirea „Ierihon” (p. 29-30), Gimnaziul Romano-Catolic „Mailáth” (p. 31), Cazrma Mare a Infanteriei (p. 32), Direcţia de Geniu (p. 33), Cazarma Regimentului 91 Infanterie „Ferdinand I” (p. 34), Cazarma Pionierilor „Franz Iozef” (p. 35-36), Cazarma Mică a Infanteriei (p. 37-38), Spitalul Militar de Garnizoană (p. 39-40).

            O altă clădire reprezentativă pentru cetatea din Alba Iulia este Monetăria (p. 41-42), din păcate din aceasta s-au păstrat doar câteva ziduri până astăzi, în lucrare este prezentat un scurt istoric al acesteia.

            Alte două clădiri legate de activitatea militară austriacă din interiorul fortificaţiei sunt Pavilonul Ofiţerilor (p. 43-44) şi Cazinoul Militar (p. 45-47). Cetatea are şi câteva monumente foarte importante pentru istorie, cărora le este deicat câte un subcapitol, Monumentul Losenau (p. 48), Monumentul Custozza (p. 49-50) şi Obeliscul „Horea, Cloşca şi Crişan” (p. 51-53). Fotificaţia de tip Vauban a fost înzestrată cu mai multe porţi monumentale, cărora le este dedicat câte un subcapitol: Poarta I-a (anterior „Poarta Carol de Jos”) (p. 53), Poarta a II-a (anterior „Poarta Carol de Mijloc”) (p. 54), Poarta a III-a (anterior „Poarta Carol de Sus”) (p. 55-60) şi Poarta a IV-a (anterior „Poarta Episcopului” sau „Poarta Nouă”) (p. 61). Capitolul se încheie prin prezentarea mai multor vederi generale ale fortificaţiei (Ansamblul urban fortificat. (Cetatea bastiobară din sec. al XVIII-lea). Vederi generale, p. 62-69).

            Capitolul II, Alba Iulia. Oraşul (p. 70-156), prezintă clădirile din „oraşul de jos” întemeiat la începutul secolului al XVIII-lea şi povestea acestora.

            Primele subcapitole sunt dedicate aşezămintelor de cult, după cum urmează: Biserica „Sfânta Treime” (cartierul Maieri) (p. 72), Biserica „Adormirea Maicii Domunului” (cartierul Lipoveni) (p. 73), Biserica „Sfânta Treime” (p. 74), Biserica „Bunavestire” (Centru) (p. 75), Biserica franciscanilor (p. 76-77), Biserica Reformată (Calvină) (p. 78), Biserica „Sfântul Ioan Nepomuk” din cartierul Partoş (p. 79-80), Biserica Evanghelică (Luterană) (p. 81), Templele evereieşti (p. 82-84) şi Capela şi mănăstirea călugăriţelor ordinului „Sf. Vincenţiu” (p. 85).

            Următoarele subcapitole fac referire la clădirile administrative şi cele de interes public: Primăria oraşului (p. 86), Palatul Justiţiei (p. 87-90), Hotelul „Hungaria” (ulterior „Dacia”, „Apulum”) (p. 90-92), Hotelul „Europa” (p. 93-94), Poşta Regală şi Banca Populară (p. 95), Palatul Gisella (p. 96), Muzeul oraşului (p. 97-98), Teatrul „Caragiale” (p. 99-101), Licelul „Mihai Viteazul” (p. 102-105), Gara Mare (p. 106-109) şi Gara Mică (halta Cetate) (p. 110-111).

            Urmează povestea clădirilor cu scop industrial, cum ar fi Moara „Johanna” (p. 112), Fabrica de Spirt (p. 113) şi Uzina Electrică (p. 114-115). Un subcapitol aparte este dedicat pompierilor albaiulieni, Cazarma pompierilor civili şi militari (p. 116-118).

            Antepenultimul şi penultimul subcapitol sunt dedicate străzilor, cartierelor, pieţelor şi parcurilor oraşului (Cartiere şi străzi (p. 119-128) şi Pieţele şi parcurile oraşului (p. 129-147)). Oraşul şi împrejurimile sale în toponimice (p. 148-156), astfel se numeşte ultimul subcapitol din acest album.

            Cartea se încheie cu o Bibliografie selectivă (p. 157), Lista iulustraţiilor (p. 158-159) şi un Cuprins (p. 161-162).

            Albumul istoric de faţă schiţează istoria oraşului Alba Iulia într-un mod simplu şi accesibil tuturor categoriilor de cititori. Fiind bogat ilustrat acesta ne creeză o imagine fidelă a urbei de-a lungul istoriei sale zbuciumate.

           

Gligor Adrian BORZA