Apariţie editorială: Muzeul Alt-Mediasch. Mărturii ale comunităţii săseşti de la Mediaş

Muzeul Alt-Mediasch.
Mărturii ale comunităţii săseşti de la Mediaş
"La sfârşitul secolului al XIX‑lea, numit şi secolul naţionalităţilor, Transilvania se afla sub puternica influenţă a mişcării culturale şi muzeo‑ grafice central‑europene. La jumătatea secolului se puneau bazele muzeelor şi bibliotecilor naţionale în marile centre urbane ale continentului. Fondarea muzeului din Mediaş poate fi încadrată în curentul general european prin puternica amprentă datorată populaţiei săseşti din cetate. Influenţa săsească în muzeografia transilvăneană este demonstrată prin existenţa de la începutul secolului al XIX‑lea a muzeului Brukenthal de la Sibiu. Preocupări de colecţionare în acelaşi spaţiu etnic se regăsesc în lucrările lui Radu Ştefănescu (Braşov), Călin Anghel (Sebeş), spre exem‑ plu. Patrimoniul actual al muzeului Alt-Mediasch datorează foarte mult societăţii care i‑a pus bazele, celei săseşti.
Autorul tezei de doctorat Muzeul oraşului Mediaş. Constituire şi dezvoltare (secolul al XIX‑lea – 1950), transformate în cartea cu titlul Muzeul Alt‑Mediasch. Mărturii ale comunităţii săseşti de la Mediaş, este persoana din interiorul muzeului contemporan al urbei. Prin cercetările sale, nu numai doctorale, şi‑a propus reconstituirea istoriei instituţiei, fiind motivat profe‑ sional şi afectiv. În lucrarea sa, Viorel Ştefu îmbină atât formaţia de istoric, cât şi pe cea de practician – om al muzeului. Chiar dacă muzeul în forma actuală este o creaţie a vremurilor de după cel de al Doilea Război Mondial, sursele documentare şi bunurile adunate coboară cu multe decenii în timp ideea de colecţionare la Mediaş. Faptul că muzeele nu s‑au născut fără antecedente sociale şi culturale este demonstrat prin cartea de faţă.
Efortul autorului nu se reduce la prezentarea colecţiilor actuale ale muzeului. Caută sursa provenienţei lor, condiţii de apariţie a patrimo‑ niului actual, în întregime datorat oamenilor zonei, în primul rând saşi‑ lor şi modului lor de viaţă. Apariţia muzeului din Mediaş a fost încadrată în curentul european, vizând memoria colectivă prin puternica amprentă a populaţiei din cetate. Viorel Ştefu şi‑a încadrat cercetarea în jaloanele istorice, vizând viaţa culturală şi socială a localităţii, participarea breslaşi‑ lor şi vecinătăţilor la realităţile vremii şi posibila lor contribuţie la formarea viitoarelor/actualelor colecţii, implicit a muzeului din Mediaş. Producând obiecte, patrimoniul de astăzi, meşteşugarii, apoi fraternitatea – ambele foarte bine organizate – au contribuit la viaţa cetăţii. - fragment din Prefaţă

Sursa informaţiilor Editura MEGA.