CATARAMĂ BIZANTINĂ

 

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE 2026
CATARAMĂ BIZANTINĂ

Cataramă descoperită prin cercetările arheologice din anul 1990, în localitatea Ștefan cel Mare, județul Bacău, în locuința 17. Obiectul se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău cu nr. de inventar 34.707, este datat în secolul al VI-lea și are următoarele dimensiuni: Lungimea = 4,5 cm; lățimea = 3 cm.

Este o cataramă care face parte din seria pieselor de tip ,,Sucidava" și este realizată din bronz prin turnare în tipar bivalv și prezintă o buclă fixă. Placa scutului este de formă dreptunghiulară și rotunjită la capete, iar sub cruce se regăsește un ornament semilunar. Pe partea interioară are trei urechiușe de prindere, turnate odată cu piesa. Două urechiușe mai mari, perforate, sunt situate lângă lăcașul de prindere a spinului, iar a treia, mai mică, este situată înspre capătul alungit și respectiv rotunjit al scutului. Pe partea exterioară, catarama a fost ornamentată cu două linii în relief. După turnare, piesa a fost finisată prin pilire și șlefuire. 

Fie prin cruciulițe incizate pe vase de lut, sculptate din os sau metale prețioase, fie prin reprezentarea peștelui, amplu atestat în iconografia paleocreștină, fie prin vase de cult, lingurițe pentru euharistie cu reprezentări umane cu nimb, fie prin tipare sau fibule, toate aceste obiecte de factură sau influență creștină amintesc, în special odată cu secolul al VI-lea, o consolidare a creștinismului și o existență a unor comunități creștine care își afirmă identitatea.
Descoperirea obiectelor paleocreștine, în teritoriile la est de Carpați, denotă o puternică influență și legătură între acest spațiu și civilizația bizantină. În lipsa unor dovezi scrise, pentru secolele V-VII mărturiile arheologice surprind importanța răspândirii creștinismului în zonele de la est de Carpați, care cel mai probabil a avut loc prin activitatea unor preoți, prin comercianți creștini și obiectele comercializate sau prin mișcările de populații de credință creștină. Prezența acestora și dezvoltarea comunităților creștine în aceste zone va contribui în mod decisiv la consolidarea romanității în aceste teritorii și la o diferențiere clară dintre aceștia și populațiile migratoare.

Bibliografie:
Dan Gh. Teodor, Creștinismul la Est de Carpați. De la origini până în secolul al XIV-lea, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1991.

Ioan Mitrea, Secolul al VI-lea în istoria creștinismului la est de Carpați. Date arheologice și concluzii istorice, Carpica XXIX, Editura Magic Print, Onești, 2000.

Ioan Mitrea, Din arheologia și istoria Moldovei în primul mileniu creștin, Editura Babel, Bacău, 2012.

Dr. Popovici Elena-Brîndușa

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.