Giovanni Morando Visconti, Mappa della Transilvania, Hermannstadt [Sibiu], 1699 – Anexa cuprinzând imaginile unor cetăți

 

Giovanni Morando Visconti, Mappa della Transilvania, Hermannstadt [Sibiu], 1699 – Anexa cuprinzând imaginile unor cetăți

Pacea de la Karlowitz, din ianuarie 1699, între Poartă și Liga Sfântă, a schimbat și destinul Transilvaniei, pentru mai bine de două secole. Otomanii s-au retras din Ungaria, cu excepția Banatului Timișoarei, și au recunoscut, pentru prima dată, suveranitatea habsburgilor asupra Transilvaniei (care continua, însă, să se autoguverneze). Imperiul Habsburgic, mai dobândea, în 1718, Banatul și Oltenia (păstrată doar până în anul 1739). În diferite forme, Transilvania a rămas sub autoritatea habsburgilor până la sfârșitul Primului Război Mondial.
Sfârșitul secolului al XVII-lea aduce în Transilvania, odată cu trupele habsburgice, și o serie de ingineri militari. Dintre aceștia se va remarca Giovanni Morando Visconti, cel care va desena primele planuri ale orașului și cetății Alba Iulia. Tot lui Visconti i se datorează și o remarcabilă hartă a Transilvaniei, gravată de brașoveanul Stephan Welzer și tipărită la Sibiu în anul 1699. Harta are și o anexă care prezintă gravuri ale unor fortificații și orașe din secolul al XVII-lea, precum: Bistrița, Brașov, Cluj, Deva, Făgăraș, Gherla, Gurghiu, Mediaș, Odorhei, Sibiu sau Sighișoara.
Piesa provine din colecțiile Bibliotecii Județene Mureș – Biroul Colecții Speciale. Biblioteca Teleki și poate fi admirată, începând cu data de 4 noiembrie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în cadrul expoziției temporare „310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.