Când vine vorba despre Lună există întotdeauna o doză de mister. Ea fascinează civilizații întregi, adunând în jurul ei legende, superstiții și credințe. Altorelieful fragmentar din conglomerat calcaros cu reprezentarea zeiței Luna, datat la mijlocul secolului al treilea după Hristos, provine din situl Tibiscum - Jupa, în provincia romană Dacia Superior. Piesa făcea parte, foarte probabil, dintr-o scenă votivă de mari dimensiuni și păstrează o stare de conservare foarte bună pentru fragmentul rămas, cu trăsături clare ale feței și o coafură modelată impecabil.
Felul în care divinitatea are prins părul și expresia calmă, fără accente dramatice, plasează această reprezentare în perioada de sfârșit a epocii Severilor. Aranjamentul capilar trimite către iconografia Lunii, iar zona creștetului, unde se afla locul unei semiluni stilizate, întărește această interpretare. Dimensiunile sunt reduse (lungime aproximativ opt centimetri, înălțime șaisprezece, lățime doisprezece), însă detaliile conferă piesei o prezență distinsă. Altorelieful se numără printre puținele portrete feminine antice din colecțiile Muzeului Național al Banatului.
Interpretarea este susținută și de analogii cu reprezentări feminine similare provenite din Singidunum, unde coafura, liniile feței și modul de tratare al părului urmează același tipar iconografic al epocii Severilor. Aceste paralele ajută la fixarea datei și a identității probabile a piesei.
Situl arheologic Tibiscum-Jupa rămâne un reper fundamental pentru Banat. Cercetările sistematice dezvoltate de Marius Moga, director al muzeului bănățean în primele decenii postbelice, și dr. Doina Benea, cercetător și apoi profesor la Universitatea de Vest Timișoara, au consolidat importanța acestui loc începând cu anul 1964. Extinderea săpăturilor din anii ’90, prin transformarea sitului într-un șantier-școală coordonat de prof. dr. Doina Benea, a adus studenți și specialiști noi, întărind legătura dintre mediul academic și patrimoniu.
Exponatele prind viață datorită efortului colegilor noștri de la secția Arheologie, iar modelele 3D sunt realizate de dr. Cristian Ardelean și dr. Adriana Sărășan.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu