Tezaurele necunoscute ale Sălajului (I)

 

Tezaurul roman imperial (sec. II-III d. Chr.) descoperit la Zalău

În colecția numismatică a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău se află un tezaur monetar descoperit cu mai bine de 60 de ani în urmă pe teritoriul orașului, inventariat la momentul descoperirii, însă rămas inedit până de curând.

Povestea tezaurului a început în anul 1962, când un copil a găsit în grădina casei din Zalău, situată pe strada Porolissum, nr. 28 (la aproximativ 5 km vest de Meseș), mai multe monede romane imperiale din argint și bronz. Monedele au ajuns în posesia a altor cinci copii din oraș, fiind câștigate la jocul de rișcă. Din acest lot de monede, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a reușit să recupereze la vremea respectivă 60 de piese.

Prin grija doamnei Éva Lakó, muzeograf și arheolog la muzeul din Zalău, fiecare monedă a fost notată în Registrul de inventar pe anul 1962, iar pe plicuri au fost consemnate numele posesorilor (adică al copiilor care le-au câștigat unii de la alții, la jocul de rișcă) și adresele de domiciliu.

Deoarece pe plicurile cu monede erau trecute adresele foștilor deținători, am încercat să iau legătura cu ei, însă după mai bine de 60 de ani de la momentul descoperiri, mulți nu mai erau în viață sau au plecat din oraș. Dintre copiii de atunci, singurul pe care am reușit să-l contactez a fost „Dănuț”, așa cum scrie pe plicuri (adică domnul Sfărășan Dan, astăzi pensionar). Din păcate însă, dumnealui nu-și amintește nimic despre acest episod din copilărie, deoarece, în 1962, tatăl dânsului, domnul Sfărășan Ioan a fost cel care a adus la muzeu monedele.

Dintre cele 60 de monede care compun tezaurul, 50 de piese (cele mai frumoase și mai bine păstrate) au fost găsite la „Dănuț”, iar zece la alți cinci copii, ceea ce însemnă că Dănuț Sfărășan a fost expert la jocul de rișcă!

 

Monedele au fos emise între anii 69 și 251 d. Chr. de către împărații Vespasian (trei piese), Traian (cinci piese), Hadrian (trei piese), Antoninus Pius (zece piese), Marcus Aurelius (nouă piese), Septimius Severus (13 piese), Severus Alexander (o piesă), Gordianus III (două piese), Philippus I (două piese) și Traianus Decius (o piesă). Pentru alte zece monede foarte corodate nu au putut fi stabiliți emitenții.

Din punct de vedere al nominalului, tezaurul cuprinde 34 denari (13 din argint și 21 din bronz argintat), patru antoninieni, patru sesterți, șase dupondii și 12 ași.

Structura tezaurului de la Zalău indică un număr mic de monede și un coeficient scăzut de intrări pe an de domnie în timpul împăraților Vespasian, Traian și Hadrian.

Odată cu domnia lui Antoninus Pius, numărul de monede crește, inclusiv până în timpul domniei lui Marcus Aurelius. Urmează apoi un hiatus până în timpul domniei lui Septimius Severus. În timpul domniei lui Septimius Severus se înregistrează cel mai mare coeficient de intrări pe an de domnie și un număr de 13 monede.

După domnia lui Septimius Severus, coeficientul de intrări pe an de domnie scade dramatic, în compoziția tezaurului va intra doar o singură monedă de la Severus Alexander, pentru ca apoi coeficientul de intrări pe an de domnie să înregistreze o ușoară creștere începând cu domniile lui Gordian III, Philippus și Traianus Decius. Tezaurul se încheie cu o monedă emisă de Traianus Decius.

După cucerirea Daciei (106 d. Chr.), romanii au integrat culmea Munților Meseș în sistemul de apărare (limes-ul) nord-vestic al provinciei Dacia Porolissensis și implicit al orașului Porolissum. Pe parcursul secolelor II-III d. Chr., teritoriul actual al orașului Zalău se afla în Barbaricum. În această zonă au fost identificate arheologic un grup de așezări barbare (daci și germanici), situate de la 5 până la 15 km de castrul roman de la Jac/Moigrad-Porolissum și cel de la Buciumi.

Tezaurul de la Zalău prezintă analogii cu alte câteva tezaure descoperite în Barbaricum-ul dintre Tisa și Dunăre. Cea mai apropiată analogie este tezaurul de la Batăr (județul Bihor), ce conține monede emise de la Hadrian până la Gordian III. Pot fi amintite și tezaurele de la Șimleu Silvaniei – Tezaurul 1 (județul Sălaj), Diosig (județul Bihor), Sălacea (județul Bihor) și Tiszaföldvàr (județul Jàsz-Nagykun-Szolnok, Ungaria). De remarcat totuși faptul că aceste tezaure conțin doar denari și antoninieni.

Analiza descoperirilor monetare de până acum din Barbaricum-ul dintre Tisa și Dunăre din perioada 106-192 d. Chr., arată că în imediata vecinătate a limes-ului porolissens, tezaurele monetare lipsesc.

Prezența în tezaurul de la Zalău a emisiunilor monetare de la Traian până la Marcus Aurelius indică, așa cum se știe de altfel, existența unor relații clientelare și de schimb între barbari și Imperiu. Tezaurul de la Zalău are o perioadă lungă de acumulare. O parte a tezaurului a fost acumulată, probabil, înainte de izbucnirea războaielor marcomanice. Această afirmație este susținută de prezența în tezaur a 10 denari autentici din argint, trei dintre ei, emiși între 145-175 d. Chr, aproape necirculați. De asemenea, un sesterț emis de Marcus Aurelius (174-175 d. Chr.) este și el foarte puțin circulat. Prezența numeroasă în tezaur a unor monede foarte uzate din bronz (sestertii, dupondii, asses), emise în secvența cronologică Traian – Marcus Aurelius (19 piese), demonstrează o perioada lungă și intensă de circulație.

O altă etapă de acumulare a tezaurului a fost în timpul domniei lui Septimius Severus (193-211 d. Chr.), când avem cel mai mare număr de monede și coeficient de intrări pe ani de domnie. Tot din această perioadă se datează un denar emis de Septimius Severus pentru Plautilla (202-205 d. Chr.), aproape necirculat. Celelalte monede emise de Septimius Severus (10 piese) sunt denari subaerați, emiși în nume propriu sau pentru Iulia Domna. Tezaurul a fost ascuns cândva după domnia lui Traianus Decius (249-251 d. Chr.).

Introducerea în circuitul științific a acestui tezaur, inedit până de curând, contribuie la îmbogățirea cunoștințelor despre relațiile politice, economice și sociale ale populațiilor din Barbaricum-ul tiso-dunărean, dar aduce cu sine și o poveste interesantă a modului în care monedele au ajuns la muzeul din Zalău.

Emanoil Pripon,

cercetător științific II, numismatică și restaurare

Bibliografie:

CARDOȘ, Raul. Descoperiri monetare romane în Barbaricum-ul din zona de nord-vest a României (sec. II – IV p. Chr.). Baia Mare: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Marmatia, 10/1, Arheologie, 2012, pp. 131 – 163.

DOMOCOȘ, Vasile Bogdan. Circulația monetară în spațiul dintre provinciile Dacia și Pannonia. Cluj – Napoca: Editura Mega, 2014.

GĂZDAC, Cristian. Monetary circulation in Dacia and the provinces from the Middle and Lower Danube from Trajan to Constantine I (AD 106 – 337). Cluj – Napoca: Mega Publishing House, 2010.

GUDEA, Nicolae. Porolissum. Un complex arheologic daco – roman la marginea de nord a Imperiului Roman. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Acta Mvsei Porolissensis, XIII, 1989.

GUDEA, Nicolae. Der Meseș – Limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem westlichen Abschnitt der Grenze der Provinz Dacia Porolissensis/Limesul de pe munții Meseș. Linia înaintată de turnuri de pază de pe sectorul vestic al provinciei Dacia Porolissensis. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, 1997.

MATEI, V. Alexandru. Repertoriul așezărilor dacilor liberi (sec. II – IV e. n.) descoperite pe teritoriul județului Sălaj. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Acta Mvsei Porolissensis, IV, 1980, pp. 229 – 244.

MATEI, V. Alexandru – STANCIU, Ioan. Vestigii din Epoca romană (sec. II – IV p. Chr.) în spațiul nord-vestic al României/Funde der Römischen Kaiserzeit (2. – 4. Jh. Chr.) im Nordwestgebiet Rumäniens. Zalău – Cluj-Napoca: Bibliotheca Musei Porolissensis, II, Editura Porolissum a Muzeului din Zalău, 2000.

OPREANU, Coriolan-Horațiu – LĂZĂRESCU, Vlad. A Roman frontier marketplace at Porolissum in the light of numismatic evidence. Contribution to the knowledge of the Roman limes economy. Cluj-Napoca, Zalău: Editura Mega, Editura Caiete Silvane, 2015.

POP, Horea, The repertoire of discoveries from the Roman age beyond the limes on the territory of Sălaj county (2nd – 4th centuries A.D.)/ Repertoriul descoperirilor de epocă romană din afara limesului pe teritoriul județului Sălaj (sec. II – IV p. Ch.). In GUDEA, Nicolae (ed). Römer und Barbaren an den grenzen des römischen Daciens. Zalău: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Acta Mvsei Porolissensis, XXI, 1997, p. 457 – 486.

SĂȘIANU, Alexandru. Moneda antică în vestul și nord-vestul României/Ancient coinage in western and north-western Romania. Oradea: Muzeul Țării Crișurilor Oradea, 1980.

(Emanoil Pripon, The Roman Imperial Hoard (2nd – 3rd century AD) from Zalău, Sălaj county (Romania), in (eds. Daniel Haas Kianiča, Zbyšek Šustek), MUSEION, Zbornic Kremnického Múzea, Ročnic 2. Studie z medzinárodnej konferencie Numismatica centroeuropaea IV, ktorá sa uskutočnila v Kremnici 23.-26. septembra 2019, Kremnica, NBS-Múzeum mincí a medaili Kremnica, 2023, p. 17-36).

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.