Reprezentare imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688. Imaginea face parte dintr-un lot în care se mai regăsesc reprezentări – tot imaginare – ale unor cetăți precum: Turnu Roșu, Brașov, Sibiu, Cluj, Suceava, Târgoviște sau București. Gravura redă o fortificație bastionară în interiorul căreia se regăsesc o serie de construcții de tipul minaretelor, având semilune în vârf.
Jacob (Jaques) Harrewijn s-a născut (probabil la Amsterdam) în 1660. Știm că s-a căsătorit la Amsterdam, în 1682, cu Henriette de Kemp, iar în anul 1688 era înregistrat ca maestru al breslei Sf. Lucas din Antwerpen. Probabil soţia îi murise înainte de mutarea în acest oraş, pentru că s-a căsătorit aici cu Anne-Chaterine van Cleemput, cu care a avut 15 copii. Între anii 1693 şi 1696 era stabilit la Brusselles. A murit în 10 iunie 1727.
Gravor de mare talent, a lăsat lucrări (alegorii, portrete, scene istorice, peisaje, scene religioase) de valoare inegală. Se consideră că operele lucrate la Antwerpen sunt deosebite şi frumoase, în contrast cu cele lucrate în Brusselles (de exemplu planşele la Istoria preasfântului sacrament al Miracolului, Brussells, 1720), care sunt mediocre.
A fost nu doar un artist talentat, dar şi un inovator: a fost unul dintre primii, dacă nu chiar primul (cel puţin aşa crede Emil van Heurck, în 1929) care a folosit tehnica ce a devenit cunoscută cu numele aquaforte.
În timpul sejurului la Antwerpen a semnat „(I.) Harrewijn” cu caractere drepte, ca și în cazul vederii noastre, iar la Brussells a semnat cu caractere cursive, cu iniţiala „H” frumos desenată.
Piesa provine din colecțiile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad și poate fi admirată, începând cu data de 4 noiembrie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în cadrul expoziției temporare „310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025”.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu