
Cine are cea mai frumoasă voce din pădure? Unii ar spune că privighetoarea, dar noi vă facem cunoștință cu un alt maestru al cântecului! Pregătiți-vă să-l cunoașteți pe Turdus philomelos, sturzul cântător, un adevărat specialist în spargerea cochiliilor de melci! Veniți să-i vedeți îndeaproape penajul și să-i aflați toate secretele în cadrul expoziției noastre permanente.
Sturz cântător – Turdus philomelos
Turdus philomelos este o pasăre cântătoare de talie medie, care face parte din familia sturzilor (Turdus), numele de specie provenind de la cuvântul latin ”philomela” care înseamnă privighetoare și face referire la un personaj din mitologia greacă, fiica regelui Atenei care s-a transformat în privighetoare. Specia e cunoscută pentru cântecul masculului, format din fraze scurte de fluierături repetate de 2-3 ori.
Pasărea are penajul maroniu-măsliniu relativ uniform pe partea dorsală, penele de zbor au vârful mai deschis la culoare, iar ventral are culoare albă cu nuanțe portocalii pe piept și laterale, având pete negricioase cu formă de vârf de săgeată pe piept, abdomen și laterale. Picioarele au culoare rozalie. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 20-23 cm, greutatea este de 65-100 g și anvergura aripilor ajunge la 36 cm.
Specia este migratoare și cuibărește în România din martie până în august-septembrie. Unii indivizi rămân pe teritoriul țării noastre și pe timpul iernii. Are o distribuție largă la nivelul Eurasiei (nordul și estul Europei până în Asia Centrală), iernează până în Africa de Nord și Iran. Trăiește în habitate forestiere, păduri în regenerare, dar și în habitate antropice abundente în arbori cum sunt grădinile, parcurile, terenurile agricole și pajiștile. Își construiește cuibul din iarbă, crenguțe și mușchi, cu un strat dur de lut, noroi, bălegar sau lemn putred, adesea amestecat cu frunze; pe care îl plasează într-un tufiș, arbust sau copac, pe o plantă târâtoare pe zid, într-un mal sau într-o cornișă. Depune 3-5 ouă care sunt de culoare albastră cu pete închise.
Sturzul cântător este o specie omnivoră, consumând hrană de origine animală (adulți și larve de insecte, alte nevertebrate – melci, viermi, păianjeni etc., rareori vertebrate mici – șopârle și micromamifere) și hrană vegetală (semințe și fructe de porumbar, soc, sorb, mure, fragi și altele). Această pasăre are o „nicovală” preferată – folosește o piatră mare unde sparge cochiliile melcilor pentru a ajunge la corpul moale și gustos din interior.
Specia e amenințată de intensificarea agriculturii, utilizarea pesticidelor (care reduc sursele de hrană, mai ales cea de origine animală necesară în perioada de reproducere) și vânătoarea.
Specimenul expus se găsește în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie Naturală în secțiunea dedicată Lumii păsărilor, fiind conservat prin tehnica taxidermiei (împăiere - utilizată în principal pentru vertebrate), care are scopul de a reda aspectul natural dinainte de moartea animalului.
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu