O scurtă privire în timpul dinozaurilor:
Cum arăta sudul Transilvaniei acum 76 de milioane de ani?
Sub formula “Ce se mai cercetează la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu” vă prezentăm o nouă publicație internațională coordonată de unul din membrii muzeului nostru, dr. Nicolae Trif:
“A diverse Campanian biota from the Bozeș Formation (Petrești, Romania): insights into the paleontology and paleoecology of a transitional sequence.”
O echipă complexă de cercetători din România, Slovacia, Polonia, Danemarca, Etiopia și Ucraina a desfășurat acest studiu: Nicolae Trif, Roxana Pirnea, Andrej Čerňanský, Werner Schwarzhans, Ramona Bălc, Sreepat Jain, Andrzej Kaim, Sofia Bakayeva & Krzysztof Hryniewicz.
Apărut în jurnalul american Palaeontologia Electronica [ISI/Q2], susținut de Society of Vertebrate Paleontology, Palaeontological Association, Paleontological Society și Paläontologische Gesellschaft, studiul a adus la lumină detalii despre mediile și viața din sudul Transilvaniei, în zona Petrești, Alba, acum aproximativ 76 de milioane de ani. Această vârstă geologică este cunoscută sub numele de Campanian și este una din părțile ‘erei dinozaurilor’, Mezozoicul.
Cercetătorii au analizat, timp de mai mulți ani, nu mai puțin de 102 specii fosile pentru a reconstitui o evoluție a schimbărilor de mediu. Descoperirile arată o tranziție treptată a zonei, de la o mare cu salinitate normală și cu organisme precum amoniti, arici de mare, stele de mare și corali, la un mediu de estuar, unde apa dulce se amesteca cu cea sărată, și, în final, la un peisaj dominat de uscat. Această trecere nu a fost bruscă, ci s-a desfășurat relativ lent, pe măsură ce sedimentele s-au acumulat.
Studiul a adus la iveală date paleontologice noi și importante. S-a revizuit și s-a extins considerabil numărul de specii fosile cunoscut din acest sit, acest lucru sugerând o biodiversitate mult mai mare decât se credea. De asemenea, s-au descoperit semințe, fructe, chihlimbar și chiar impresiuni de plante, care sunt asociate cu tranziția spre ape mai dulci. Printre surprizele notabile se numără și ouă de insecte aduse de ape de pe uscat, conservate într-un mod excepțional.
De asemenea, au fost identificate noi rămășițe de vertebrate – pești, broaște, șopârle, mai multe tipuri de crocodilieni și chiar teropode maniraptoriforme (dinozauri prădători de dimensiuni mici, foarte mobili și activi, cu ghiare mari la membrele superioare). Este deosebit de important de știut că specimenele de broaște și șopârle găsite reprezintă unele dintre cele mai vechi atestări ale acestor grupuri din Cretacic în România. Mai mult, a fost descris un nou gen și o nouă specie de pește osos, Paraplesiopoma transylvanica.
Aceste informații, combinate cu analize statistice ale modului în care diferite grupuri de fosile apar și dispar în straturile de rocă, ne ajută să înțelegem mai bine dinamica ecologică a zonei dintre mare și uscat în Cretacicul târziu. Practic, ne oferă o fereastră către un ecosistem complex, subliniind cât de diversă era viața pe teritoriul României, acum zeci de milioane de ani.
În imaginea de mai jos puteți vedea un rezumat grafic al articolului publicat precum și câteva din cele 62 de pagini ale articolului.
Articolul este disponibil Open Acces pe site-ul jurnalului Palaeontologia Electronica.
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu