Târgurile medievale ale Brașovului

 

Târgurile medievale ale Brașovului

Timp de secole, dezvoltarea rapidă a Brașovului s-a datorat în mare măsură târgurilor săptămânale și anuale, mărturii ale puternicei piețe interne existente, dar și ale legăturilor comerciale cu zonele extracarpatice. Breslele meșteșugărești, atestate încă din secolul al XV-lea, au avut un rol extrem de important în acest proces de dezvoltare.

În orașul de sub Tâmpa se ținea un târg anual (pe data de 1 noiembrie) încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, fapt menționat în 1364, când regele Ludovic I al Ungariei a acordat acest privilegiu important brașovenilor, cu mențiunea ca târgul să se facă după modul de desfășurare a târgului de la Buda. Acordarea timpurie a acestui privilegiu demonstrează că Brașovul întrunea toate condițiile pentru o vehiculație puternică a mărfurilor în acest cot sud-estic al Carpaților. Regulamentul de desfășurare al târgului brașovean stipula că nici nobilii și nici agenții regali nu aveau dreptul să se amestece în treburile iarmarocului, care erau supuse doar „rânduielilor și magistraților orășenești”.

La scurt timp, în 1369 brașovenii obțin dreptul de etapă și de depozit, cea ce obliga toți negustorii de a se opri aici și de a-și oferi mărfurile spre vânzare. Acest fapt impulsionează semnificativ activitatea comercială, drepturile fiind dealtfel reînnoite de mai multe ori, inclusiv de Matia Corvin. Dreptul de etapă și de depozit al Brașovului avea ca și consecință organizarea târgurilor săptămânale, la care participau în special orășenii organizați în asociațiile meșteșugărești anterior amintite, dar și sătenii din Țara Bârsei și din împrejurimi, toți oferindu-și mărfurile spre vânzare. Veneau însă și negustori din Moldova și Țara Românească, delegați ai domnitorilor și boierilor însărcinați cu achiziționarea celor necesare. Registrul de socoteli al Brașovului din anul 1530 inserează prezența unui număr însemnat de negustori din Argeș, Buzău, Vaslui, Trotuș, Bârlad, Pitești, Câmpulung, Slatina, Târgul de Floci etc.
Începând cu secolul al al XVI-lea, în afară de negustorii antemenționați, își fac simțită prezența și comercianți orientali, greci și turci. Datorită activității intense comerciale Brașovul încă din secolul al XV-lea a devenit cel mai mare oraș transilvănean, cu o populație de 6000 de locuitori.

Locul de desfășurare a târgului era piața centrală a orașului (astăzi Piața Sfatului), numită în anul 1520 Forum. Piața era înconjurată de case cu arcade construite în stil renascentist, ce adăposteau magazine și depozite de mărfuri, unde fiecare marfă își avea locul bine prestabilit în funcție de natura produsului. 

Fotografia alăturată este o reproducere după un desen de Ed. Hüllverding din anul 1848 (arhiva digitală a Muzeului de Etnografie Brașov), înfățișând Piața Sfatului din Brașov, inclusiv clădirea care astăzi găzduiește Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. 

Muzeul funcţionează într-un important monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spaţiului comercial și de locuit privat, din oraşele transilvănene, între secolele al XVI-lea şi al XIX-lea. Expoziția permanentă a muzeului surprinde aspecte ale vieții urbane din secolele XVII-XIX printre care: pivnița pentru depozitat mărfuri, un spațiu pentru schimburi comerciale, camera cu mirodenii etc.

(Sursă text: Țara Bârsei, volumul 1, Editura Academiei RSR, București, 1972.)

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.