𝐌𝐄𝐋𝐂𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐋𝐈𝐕𝐀𝐃𝑨̆ - 𝐇𝐞𝐥𝐢𝐱 𝐩𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐋𝐢𝐧𝐧𝐚𝐞𝐮𝐬, 𝟏𝟕𝟓𝟖

 

𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐒̦𝐓𝐈𝐈𝐍𝐓̦𝐄𝐋𝐄 𝐍𝐀𝐓𝐔𝐑𝐈𝐈 

𝐌𝐄𝐋𝐂𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐋𝐈𝐕𝐀𝐃𝑨̆
𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐥𝐮𝐬̦𝐭𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐡𝐭𝐨𝐧𝐞, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢, 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐳𝐨𝐧𝐞 𝐛𝐢𝐨𝐠𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚. 𝐏𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫-𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆, 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐛𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐮𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐥𝐮𝐬̦𝐭𝐞 (𝐠𝐚𝐬𝐭𝐞𝐫𝐨𝐩𝐨𝐝𝐞 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐯𝐚𝐥𝐯𝐞) 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. 𝐈̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐬𝐞𝐧𝐬, 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞𝐦 𝐢̂𝐧 𝐚𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐦𝐞𝐥𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐯𝐚𝐝𝐚̆, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.
𝐇𝐞𝐥𝐢𝐱 𝐩𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐋𝐢𝐧𝐧𝐚𝐞𝐮𝐬, 𝟏𝟕𝟓𝟖

Încrengătura Mollusca;
Clasa Gastropoda Cuvier, 1795
Subclasa Heterobranchia Burmeister, 1837;
Ordinul Stylommatophora A. Schmidt, 1855;
Familia Helicidae Rafinesque, 1815; Genul Helix Linnaeus, 1758
Cunoscut în Franța sub numele de melcul de Burgundia, este o specie terestră, răspândită în toată Europa, cu excepția zonelor nordice. În România s-a constatat că Helix pomatia se dezvoltă mai ales în ecosistemele antropizate (GROSSU, 1983, 1993; NEACȘU & CIOBOIU, 1999, 2000). Este o specie euribiontă (răspândită într-o gamă largă de biotopuri: grădini, păduri şi în general prin locuri umbrite şi umede).
Cochilia este globuloasă, de culoare cenuşie-brună, cu dungi longitudinale mai întunecate şi dimensiunea de 38-40 mm, în interior fiind sidefată. În secţiune transversală, cochilia este alcătuită din trei părţi: periostracum, ostracum şi hipostracum. Corpul este constituit din cap, picior şi trunchi. Capul melcului de livadă prezintă patru tentacule — două, mai lungi, ce poartă în vârf ochii și două, mai scurte, ce servesc pentru pipăit. La orificiul bucal are trei buze așezate în formă de triunghi, iar în interiorul gurii se găsește limba zimțată cu care fărâmițează hrana. Piciorul este musculos, acoperit cu mucus. Deoarece se deplasează încet, are simțul tactil și vizual bine dezvoltate.
În comparație cu alte clase de moluște, sistemul digestiv include o glandă anexă, hepatopancreasul, care participă la digestie, deoarece melcul ține hrana cu unele părți ale cerului gurii și le fărâmițează cu ajutorul limbii. Are respirație pulmonară, rolul de plămân îndeplinindu-l mantaua protejată de cochilie, care este subțire, umedă, bogată în vase de sânge. Aerul pătrunde în camera mantalei printr-un orificiu respirator pe partea dreaptă a corpului, aproape de orificiul anal. Sângele este incolor. Orificiul anal se află pe partea dreaptă a corpului melcului, aproape de marginea deschiderii cochiliei.
Sunt hermafrodiți, de aceea indivizii fac schimb de spermatozoizi.
Este ovipar, depune câteva zeci de ouă în iunie şi iulie, într-o groapă făcută cu piciorul şi cochilia. Dezvoltarea este directă, fără metaforfoză, din cauza adaptării la viaţa terestră şi ca o consecinţă a constituţiei ouălor relativ bogate în vitelus. Toate stadiile dezvoltării embrionare se petrec în coaja oului, din care individul iese gata constituit. Helix pomatia se îngroapă la 25-35 cm în sol şi îşi închide apertura cu un capac calcaros izolându-se de mediul extern şi duce o viaţă latentă.
Este o specie fitofagă care se hrăneşte cu hife de ciuperci şi părţile verzi ale plantelor superioare. Trăieşte prin tufişuri, livezi, păduri luminoase şi umede, sub 500 m altitudine, dar şi până la 1800 m fiind o specie ubicvistă. Preferă umiditate mai ridicată și temperaturi mai scăzute decât restul speciilor genului Helix, de asemenea are nevoie de sol afânat pentru depunerea pontei și pentru îngropare în timpul estivației și hibernării. Natura solului este de o mare importanţă, preferând substratul calcaros, care le oferă material pentru construirea cochiliei, reţine apa, are o oarecare umiditate. Populează terenul ierbos antropizat, pe exemplare de Plantago media, Lepidium draba, Lamium purpureum fiind o specie cosmopolită (CIOBOIU et al., 2021).
Sunt considerați foarte dăunători, deoarece nu atacă numai culturile de legume, ci și pomii fructiferi. Durata de viață este de 7-8 ani, dar poate atinge 20 ani dacă nu este mâncat de prădători.
Specie comestibilă, considerată o delicatesă, fiind folosită în alimentație în state ca Franța, Italia, Spania, cu o istorie culinară aparte, unde se gătește, de obicei, cu tot cu cochilie în ulei încins și se servește cu pătrunjel, fiind considerat a fi mai gustos decât alte specii comestibile de melci. Are rol economic, creșterea melcilor în Grecia fiind o ramură a economiei. În multe alte țări europene (Germania, Olanda, Rusia, Ucraina, Ungaria) melcul este utilizat în industria farmaceutică și este un produs de export. Extractul din melc de livadă este folosit în tratarea bronșitei. În România există ferme de creștere și prelucrare a melcului de livadă (ex. Mureș, Brașov) în vederea comercializării pentru carnea sănătoasă, fără colesterol (CIOBOIU, 2005; ***. Fauna Europaea. Version 1.6. 2023. www. Faunaeur.org.; WoRMS-World Register of Marine Species; ***. https: //ro.wikipedia.org – Melc de livada).
Exemplarele din colecție provin din colectările efectuate pe teritoriul țării de Alexandru V. Grossu începând din 1935 (CIOBOIU, 2004), de Irina Păunescu care a făcut un studiu sistematic al prezenței speciei în ecosistemele terestre din Oltenia, apoi din semnalări și observații ecologice proprii vizând răspândirea speciei în provinciile zoogeografice din România rezultate din activitățile de cercetare în teren (PURICE & CIOBOIU, 2012; 2020; MANU et al., 2017; CIOBOIU et al., 2021). 

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: CIOBOIU OLIVIA. 2004. Moluştele din colecţia Alexandru V. Grossu – parametru de apreciere a răspândirii în condiţiile actuale de impact antropic. Oltenia. Studii şi comunicări. Stiinţcle Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 20: 319 - 339.
CIOBOIU C. OLIVIA. 2005. Ecologia şi protecţia mediului. Edit. Sitech Craiova. 195 pp.
CIOBOIU OLIVIA, ILIE A. L., MARINESCU MARIANA. 2021. Contributions to the knowledge of gastropod species (Mollusca: Gastropoda) from the Northwestern Romania (Tinca Area, Bihor County). Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 37(2): 178-185.
GROSSU Al. V. 1983. Gastropoda Romaniae. Ord. Stylommatophora, Suprafam. Arionacea, Zonitacea, Ariophantacea şi Helicacea. Edit. Litera Bucureşti. 563 pp.
GROSSU Al. V. 1993. Gastropodele din România. Melci marini, de uscat şi apă dulce. Compendiu. Edit. Litera Bucureşti. 413 pp.
MANU MINODORA, LOTREAN N., CIOBOIU OLIVIA, POP O. G. 2017. Diversity of soil mites (Acari: Mesostigmata) and gastropods (Gastropoda) fauna from Leaota Mountains – Romania. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 33(1): 193-201.
NEACŞU P. & CIOBOIU OLIVIA. 1999. Contribuţii asupra ecologiei speciei Hclix pomatia L. (Gastropoda Pulmonata) din Oltenia. Oltenia. Studii şi comunicări. Stiinţcle Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 14: 62-66.
NEACŞU P. & CIOBOIU OLIVIA. 2000. Contribuţii la cunoaşterea microhabitalului melcului de livadă – Helix pomatia L. (Gastropoda Pulmonata). Oltenia. Studii şi comunicări. Stiinţcle Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 16: 203-205.
PURICE DORINA & CIOBOIU OLIVIA. 2012. Particularities of the epigeic invertebrates populations on the rocky habitats from the Doftana Valley (Prahova County). Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 28(2): 177-182.
PURICE DORINA & CIOBOIU OLIVIA. 2020. The invertebrate biodiversity of shrublands of Doftana river valley and Prahova river valley (Prahova county). A review of current knowledge. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 36(1): 168-173.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Olivia Cioboiu, muzeograf - Secția de Științele Naturii.

𝐅𝐨𝐭𝐨: https: //ro.wikipedia.org – Melc de livada.
Adaptarea la viața terestră a speciei Helix pomatia și depunerea ouălelor bogate în vitelus (Foto CIOBOIU Olivia & ILIE A.).

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.