Instrumentarul folosit la tăierea și transportul lemnului din pădure

 

Topor pentru tăierea copacilor

 Joagăr pentru retezarea copacilor de mari dimensiuni

 Țapină pentru mânuirea buștenilor

 Horog pentru agățarea și mânuirea buștenilor

 Decojitor

 Cioflângul se fixa în capătul buștenilor

 Mâțe care se fixau pe încălțăminte

 Sanie pentru transport

 Car de vite

 

Din colecția etnografică a MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, instrumentarul folosit la tăierea și transportul lemnului din pădure

Configurația geografică a reliefului și bogata resursă forestieră a zonei Covasna - Harghita a favorizat practicarea pe scară largă a pădurăritului, mai întâi ca ocupație sezonieră, apoi permanentă.
Exploatarea lemnului din pădure, include ca faze obligatorii și consecutive, tăierea lemnului, transportarea lui, prin diverse mijloace, până la locul de prelucrare și în final prelucrarea lui.
Tehnicile și uneltele folosite în pădurărit au cunoscut transformări de-a lungul timpului izvorâte din nevoia de a crește randamentul muncii depuse și a volumului de masă lemnoasă tăiată.
Instrumentarul folosit în tăierea și transportul lemnului din pădure până la locul de încărcare sau prelucrare nu este unul numeros, astfel se foloseau următoarele unelte: toporul sau securea pentru tăierea copacului, joagărul pentru retezarea copacilor de mari dimensiuni, țapina și horogul folosite pentru mânuirea buștenilor, cioflângul alcătuit din două sau trei limbi de metal care se fixau la capătul retezat al bușteanului, continuate de câte un lanț scurt, unite într-un ochi mare de fier și tânjaua care se fixa la jugul boilor sau la amfăul hamului calului.
De mare ajutor țapinarilor, pentru a preveni alunecarea pe lemnul ud și gheață, erau mâțele care se fixau pe încălțăminte cu ajutorul curelelor, erau prevăzute cu gheare.
După curățarea de crengi, noduri și decojire, urma etapa corhănitului care reprezintă o activitate complexă de transport a buștenilor de la locul fasonării până la rampele de încărcare sau până la jilipuri, prin târâre și rostogolire, cu ajutorul țapinei sau cu alte mijloace, inclusiv cu animalele. Pentru transport se foloseau carele sau săniile. 

Sursă: „Țara Bârsei”
„Etnografie românească” Ion Vlăduțiu
„Civilizația lemnului în estul Transilvaniei. Interferențe. Plutăritul, prelucrarea și comerțul lemnului” Dorel Marc 

Foto: Arhiva MNCR

Material realizat de Florina Bănică, muzeograf MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.