Edificiul II, Terasa II
Campania 2024 de cercetare în situl arheologic de la Covasna-Cetatea Zânelor
Cercetarea în situl de la Covasna – Cetatea Zânelor s-a desfășurat în anul 2024 atât în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a, cât și în exteriorul acesteia, pe șaua de legătură a Dealului Cetății cu culmile învecinate, pe unde trecea probabil drumul antic de acces. Finanțarea cercetării a fost asigurată de către Ministerul Culturii (prin Proiectul anual de finanțare al cercetărilor arheologice sistematice) și de către MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (din fonduri proprii).
Pe Terasa a II, în apropierea zidului și a bastionului de aici au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară.
În ultimele campanii de cercetare s-a avut în vedere dezvelirea Edificiului II, aflat la nord și nord-vest de bastion. Cel mai probabil acesta avea patru șiruri de stâlpi, cu 10 sau 11 stâlpi pe șir. În 2024 s-a cercetat în special zona vestică în încercarea de a stabili limita acestuia, ceea ce s-a și reușit. Edificiul era delimitat aici de o vână de stâncă nativă, vizibilă probabil și în antichitate, la vest de aceasta nefiind identificate urme de stâlpi. Ca urmare, până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului și aici. Dat fiind faptul că s-a săpat mai ales în fundația edificiului (pământ amestecat cu stâncă sfărâmată) s-au găsit puține materiale, în special fragmente ceramice.
Pe traseul posibilului drum de acces în cetate s-a deschis în anul 2023 un nou sector de cercetare, unde au continuat săpăturile și în 2024. Aici, cu ajutorul unui georadar au fost identificate mai multe posibile complexe arheologice. Pentru verificarea unui astfel de posibil complex s-a trasat în 2023 o suprafață de cercetare de cca. 10X2 m. Până în prezent nu s-a identificat vreun complex sigur antic și nu s-au descoperit materiale arheologice, dar cercetarea este abia la început.
Vizibile în teren dar și pe scanarea LiDAR, pe șaua de legătură se află două valuri de pământ dispuse perpendicular pe aceasta. Cel mai sudic dintre cele două valuri este tăiat de un drum forestier, malul vestic al acestuia fiind săpat pe o porțiune de 4X2 m pentru a-i identifica structura internă. Deocamdată rezultatele sunt incerte. S-a descoperit stânca nativă foarte aproape de suprafață precum și o cantitate relativ mare de pietre în jur. Nu s-au găsit materiale arheologice.
Material realizat de Luca Paul Pupeza, arheolog, responsabil științific al șantierului arheologic de la Covasna-Valea Zânelor.
#muzeu #mncr #covasna #arheologie
Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu