Ia și cămașa din Zona Rupea

 

Expoziția temporară „Ia și cămașa de sărbătoare din Zona Rupea”

 

Aspecte din cadrul expoziției permanente de la Muzeului Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

 

Ia românească este considerată piesa principală a costumului tradițional, ea fiind și cea care transmite statutul purtătoarei prin amplasarea broderiei pe mânecă, prin cromatica folosită și prin ornamentul său. În comunitatea rurală culorile au fost utilizate pentru a sublinia diferența de vârstă, de stare civilă, diferențele zonale și etnice. Culorile și motivele simple sunt utilizate la fetițe și la femeile vârstnice, pe când culorile vii și un model amplu sunt atribuite femeilor tinere căsătorite, precum și fetelor de măritat. 

În zona Rupea se păstrează încă forma de croială veche a iei adică cea care se încheie la gât în partea stângă. După părerea unor etnologi, o evoluție a iei este mutarea gurii acesteia în față, dispărând astfel ciupagul. Ia și cămașa erau considerate noi până la prima spălare. De aceea fiecare femeie se străduia să o păstreze curată atâta timp cât ia era în lucru ținând materialul învelit într-o pânză curată. 

Purtarea iei era pusă în concordanță nu numai cu statutul femeii ci și cu tradițiile și tipul de eveniment. Bogăția cromatică și ornamentală crește odată cu vârsta, culminând cu portul mirilor. Apoi acestea se diminuează odată cu înaintarea în vârstă.

La Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, vizitatorii au posibilitatea să observe în cadrul expoziției permanente precum și a expoziției temporare „Ia și cămașa de sărbătoare din Zona Rupea” varietatea iilor și a cămășilor purtate în aceste locuri de către români, maghiari și sași.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.