Floarea de colț (Leontopodium nivale subsp. alpinum (Cass.) Greuter)

 

Cu ocazia Zilei Florii de Colț (5 martie), vă invităm să descoperiți și să admirați frumusețea și raritatea unei plante speciale.
Floarea de colț (Leontopodium nivale subsp. alpinum (Cass.) Greuter), originară din stepele Asiei, este o specie rară din flora montană și este declarată monument al naturii, fiind ocrotită prin lege, pe care o puteți admira la Secția de Științele Naturii, în vitrina dedicată plantelor protejate. Această plantă perenă, cu o frumusețe aparte, crește în munții calcaroși, pe versanții abrupți și însoriți sau pe stâncării. În tradiția românească, floarea de colț este un simbol al dragostei și purității, fiind cunoscută și sub diverse denumiri precum: floarea reginei, albumeală, albumiţă, edelvais, flocoşele, steluţă, floarea-doamnei, tudeliţă sau floarea Bucegilor. Floarea de colț prezintă o tulpină dreaptă, fără ramificații, și formează o rozetă de frunze, din mijlocul căreia se ridică tulpina ce poartă inflorescența compusă din antodii grupate în cime dense capituliforme, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb-argintii, lânoase-păroase.
În ţara noastră poate fi zărită, în lunile iulie şi august, când înfloreşte, pe stânci aproape inaccesibile omului, din Munţii Maramureşului, Rodna, Rarău, Ceahlău, Munții Bistriței, Giurgeului, Hăghimașului, Ciucașului, Vrancei, Bârsei, Bucegi, Făgăraş, Țarcu, Retezat, Godeanu, Trascău etc.
A Havasi Gyopár Napja (március 5.) alkalmából bemutatjuk ezt a rendkívül szép és ritka növényt, a Leontopodium nivale subsp. alpinum (Cass.) Greuter-t!
Az Ázsia sztyeppéin őshonos havasi gyopár a hegyvidéki növényzet törvény által védett ritka faja, amelyet a Természettudományi Osztály kiállításában, a védett növényeknek szentelt tárlóban csodálhat meg. Ez a különleges szépségű örökzöld növény mészkőhegységekben, meredek, napos lejtőkön vagy sziklákon nő. A román hagyományban a havasi gyopár a szerelem és a tisztaság szimbóluma, és többféle néven is ismert. Szára egyenes, elágazás nélküli, levelei rozettát alkotnak, amelynek közepéből emelkedik ki a virágzatot viselő szár. Álvirágzata van, a virág látszatát a fehér, filcszerű felső levelek adják. A tényleges virágok kosárkákba tömörülnek, melyek együtt alkotják a beporzó egységet.
Hazánkban júliusban és augusztusban látható, amikor az ember számára szinte megközelíthetetlen sziklákon virágzik, a Máramarosi, Radnai, Ráró, Csalhó, Beszterce, Gyergyói, Nagyhagymás, Csukás, Háromszéki, Bucsecs, Fogaras, Retyezát stb. hegységekben.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.