Vernisajul expoziției Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, cu spijinul Consiliului Județean Constanța și a Consiliului Județean Vaslui, are deosebita plăcere de a anunța vernisajul expoziției Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța, manifestare care va avea loc în data de 21 octombrie 2023, ora 11:00, la sediul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, sala Vasile Palade.
Expoziția este itinerată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad și poate fi vizitată în perioada 21.10.2023- 02.12.2023, la sediul instituției gazdă, aflat pe str. Vasile Pârvan, la nr.1, din localitatea Bârlad. Expoziția este curatoriată de către A. C. Georgescu- Hamat și Ștefan Georgescu din partea MINA Constanța și de către domnul M. Oancă, din partea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
În cadrul expoziției vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologie, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu și care fac parte din colecția MINA Constanța. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța în anii 2021-2022. În cadrul acestor cercetări au fost documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea fiind datate în perioada romană și romano-bizantină. Complexe cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului, fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea, cu întrerupere în al doilea sfert al secolului IV și pe parcursul secolului al V-lea. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei tetrarhiei și domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul IV.
Inventarul descoperit în cadrul cercetării complexelor, ne vorbește despre viața de zi cu zi a locuitorilor așezării, despre greutățile cu care se confruntau și mai ales despre situația politică din această perioadă, o bună parte dintre cele mai importante artefacte descoperite fac obiectul acestei expoziții.
Astfel, sunt expuse fragmente din reliefuri votive dedicate lui Dionysos/Liber Pater, fragment dintr-un leu funerar, o statuetă a zeiței Hecate Triformis, numeroase vase de ceramică și sticlă, elemente de militaria (echipament militar), monede, articolele de podoabă (ace de păr), dar și obiecte metalice folosite în viața de zi cu zi așa cum sunt cuțitele, scoabele sau diverse alte unelte (toate acestea fiind restaurate în laboratoarele MINA Constanța).
Necropola romană, cercetată cu această ocazie, poate fi datată la finalul secolului II și pe parcursul secolului următor și este alcătuită din 10 morminte cu un inventar bogat, format din vase și lămpi din ceramică, vase de sticlă, monede și piese de metal, expuse în cadrul expoziției, pentru publicul larg.
De asemenea în vestul suprafeței cercetate a fost documentată și o mică necropolă de inhumație, datată la finalul neoliticului și începutul epocii bronzului.
Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II-VII, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezării a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var, sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român.
Organizator Mircea Oancă

 

Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.