Albinăritul în Țara Bârsei

 

Albinăritul s-a bucurat de apreciere și în zona Țării Bârsei.
Există documente din secolele al XIII-lea și al XIV-lea în care dealul Lempeș de lângă Hărman apare sub denumirea de Mons Mellis (munte de miere). Pădurea de tei, atunci existentă, oferea hrană bogată roiurilor de albine. Mai mult decât atât, în anul 1377 localitatea Hărman este atestată sub această denumire: Hönigberg.
Despre localitatea Prejmer s-a consemnat că a fost un sat „de fericiți și bogați stupari”, această zonă fiind renumită pentru negoțul cu ceară și miere.
Nu întâmplător, câteva localități din jurul Brașovului poartă și azi numele de Stupini (Stupinii Brașovului, Stupinii Prejmerului).
În Țara Bârsei, ca pe întreg cuprinsul Transilvaniei feudale, satele au dat dijmă din stupi, care însă nu constituia un venit feudal prea mare, cu toate că mai toată populația iobagă din subzona Săcele, Bran etc. plătea acest bir. Brașovul desfășura un intens comerț cu ceară, atât cu Orientul, cât și cu Viena. O dispoziție regală din secolul al XIV-lea impunea ca ceara adusă de peste Carpați, să fie topită și vândută la Brașov. Din Brașov se exporta în cantități mari mied, o băutură preparată din miere fermentată.
Legat de calendarul apicultorilor, se credea că în jurul datei de 14 septembrie, insectele își caută un loc ferit din cauza apropierii iernii. Drept urmare, prisăcarii începeau să-și bage stupii la adăpost (în fân, bordeie). De la această dată începea iernatul albinelor ce dura aproximativ șase luni, până pe la mijlocul lunii martie a anului următor.
Interesant este modelul de stup pe care îl confecționau oamenii mai demult. Astfel stupii erau fie tăiați din trunchiuri găunoase, fie împletiți din papură, din paie, dar mai cu seamă din nuiele, fie lucrați din scândură.
Practic „albinăritul este strâns legat de flora meliferă, anul apicol are aceeași structură cu anul agricol: două anotimpuri de bază (iarnă şi vară), sepa¬rate prin două hotare care corespund, aproximativ, cu echinocțiul de primăvară şi echinocțiul de toamnă”.

Sursa:
Țara Bârsei, vol. I, 1972;
Ghinoiu Ion, Sărbători și obiceiuri românești, 2003. 

Foto 1: Stupi primitivi din trunchi de copac, Țara Bârsei, vol. I;
Foto 2: Stupi expuși la Biserica fortificată din Moșna, jud. Sibiu
Foto 3: Coșniță, colecția Lemn, Muzeul de Etnografie Brașov

Vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, precum și muzeele afiliate, pentru a cunoaște și alte aspecte din viața de odinioară a comunităților din Țara Bârsei.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.