Tetradrahmă din Tezaurul de la Stâna (sfârșitul secolului III î. Chr.)

 

Primele monede care au circulat pe teritoriul județului Sălaj au fost tetradrahmele dacice din argint, adică monede cu valoarea de 4 drahme și o greutate de aproximativ 14 grame, cunoscute în literatură sub denumirea de tetradrahme de tip Crișeni-Berchieș cu animal sub botul calului.

Vă prezentăm una dintre monedele descoperite la Stâna (suburbie a municipiului Zalău). Numele acestui tip monetar derivă de la locul unde s-a făcut cea mai importantă descoperire a unor astfel de monede (Crișeni-Berchieș, comuna Mociu, județul Cluj) și de la semnul lor caracteristic, un mic animal pe revers, situat sub botul calului.

Așa cum se știe, geto-dacii nu au emis monede cu reprezentări inspirate din mediul local, ci au luat ca model (au imitat) monedele aflate în circulație în Dacia la vremea respectivă, adică monedele macedonene ale lui Filip al II-lea și ale succesorilor săi.

Monedele au pe avers capul lui Zeus cu cunună și barbă, în profil spre dreapta. Cununa este alcătuită din trei șiruri de frunze, de formă ovală cu capetele ascuțite și acoperă toată partea superioară a capului. Din păr se mai văd doar bucle deasupra frunții și tâmplei, sub forma literei S, culcate spre dreapta. Barba este redată printr-un șir de proeminențe sub forma unei virgule duble cu concavitate spre stânga, care se înlănțuie organic una după cealaltă, de la tâmplă până sub bărbie. Nasul este relativ lung și ascuțit, iar ochiul este redat printr-o globulă într-un oval neregulat. Capul lui Zeus este înscris într-un cerc perlat.

 Tetradrahmă dacică de tip Crișeni-Berchieș (avers-revers), descoperită la Stâna.

Pe revers este reprezentat un cal cu călăreț, la trap spre stânga. Călărețul ține frâul cu mâna stângă și o ramură cu mâna dreaptă, iar pe cap poartă un coif stilizat, asemenea unui turban, cu criniera mult alungită spre spate, în forma literei S cu un cerc la capăt. Calul ține piciorul drept din față și pe cel stâng din spate, ridicate, cu copitele realist redate, însoțite adesea de pinteni, coada lungă, capul relativ mic, cu botul întredeschis, ochiul dintr-o globulă și urechile arcuite pe spate ca niște coarne mici. Linia hățului este vizibil evidențiată pe gâtul calului, iar sub bot se află un mic animal stilizat, cu botul și urechile lungi, așezat în poziție verticală, cu fața spre dreapta.

Excelenta execuție tehnică demonstrează faptul că moneda a fost emisă în perioada de maximă înflorire și activitate a atelierelor monetare din Dacia, spre sfârșitul sec. III î. Chr.

Dr. Emanoil Pripon, cercetător științific II

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.