Țesăturile, mai cu seamă cele împodobite cu alesături (hímes szőttesek) au ocupat un loc important în „casa curată”.
Produsele din cânepă, in și bumbac nu s-au limitat însă la trebuințele familiare, ci au constituit și o importantă sursă de câștig pentru gospodăriile românești și ceangăiești.
Printre mărfurile cele mai căutate ale cărăușilor comercianți ceangăi erau pânzeturile și alesăturile, comercializate la târgurile din Brașov, multe dintre acestea fiind valorificate și în alte părți.
Pânzeturile, cearșafurile, fețele de masă și ștergarele frumos îndoite erau așezate în mijlocul căruței. În târgurile din Muntenia, prosoapele sau ștergarele alese erau căutate mai mult. Cărăușii care duceau și aduceau mărfurile meseriașilor și negustorilor din Brașov duceau și țesăturile și alesăturile săcelene, care astfel au ajuns spre sud la Constantinopol, iar spre apus până la Viena.
Femeile lucrau și la comandă. Ele primeau comenzi din satele vecine și de la casele mari comerciale din Brașov și București. Mai mult de atât, alesăturile din Săcele au ajuns până în sălile expozițiilor de la Cluj, Arad, Budapesta.
De asemenea au fost vândute în Ungaria, Austria, Franța, Germania, Anglia și chiar în America, după cum informa în anul 1908 ziarul Hétfalu (Șaptesate) din Săcele.
În 1898 au fost expuse la Londra, iar la Expoziția Mondială de la Paris au câștigat și medalia de aur.
Sursa: Țara Bârsei, vol. II, 1974
Vă prezentăm din colecția muzeului două ștergare ceangăiești cu alesături.
Vă invităm la Muzeul Etnografic Săcele pentru a cunoaște și alte aspecte din viața de odinioară a comunităților din zona Săcele.
#muzeuletnograficsacele #țesături #săcele #alesături
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu