Conferința de Joi: "Țările Române în Gravura Europeană în secolul al XIX-lea"

 

Muzeul Municipiului București vă invită la o nouă Conferință de Joi, intitulată "Țările Române în Gravura Europeană în secolul al XIX-lea".
Conferința va avea loc joi, 29 iunie 2023, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) și va fi susținută de dr. Nicoleta Bădilă, muzeograf, Secția Istorie, Muzeul Municipiului București.
Coordonatorul Conferințelor de Joi: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin.
Preț bilet: 10 lei.
Întâlnirea începe la ora 18.30, iar biletele se pun în vânzare cu puțin timp înainte, la standul de bilete al Palatului Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2).
DESPRE CONFERINȚĂ
Spațiul românesc a reprezentat un punct de interes pentru europenii care au călătorit pe Dunăre, către Orient. Aflate pe această linie maritimă, ele sunt ilustrate și descrise în publicațiile care au apărut ca urmare a acestor incursiuni. Călătorii și exploratorii europeni au fost însoțiți de artiști care au imortalizat locurile pe care le vizitează, cu specificul și oamenii lor. Desenele sunt apoi transpuse în gravură, o tehnică care permite multiplicarea produsului artistic, și folosite pentru a ilustra albumele de călătorie. Printre artiști de secol XIX care înfățișează peisaje românești sunt cei care au însoțit călători străini din Principate, în încercarea de a ilustra peisagistica românească în viziunea europenilor. Pintre punctele de atracție se regăsesc orașele monumente naturale unice și peisajele de pe malurile Dunării. Dintre artiști ale căror lucrări se află în această expoziție îi amintim: Ludwig Rohbock (1824-1893), Denis Auguste Marie Raffet (1804-1860), Luigi Mayer (1755–1803), Michel Bouquet, Salvator Cherubini (1801-1869), Ferdinand Julius Wilhelm Laufberger (1829-1881), William Henry Bartlett (1809-1854).
Aceștia redau peisaje naturale, marine și perspective de orașe. Prima categorie înfățișează monumente naturale, de obicei aflate pe o rută terestră importantă, cu detalii naturale recognoscibile și perspective ample, populare pe alocuri de figuri umane care ajută la stabilirea scării la care au fost realizate. Printre monumentele geografice reprezentare se număr pasurile muntoase: Bran, Turnu Roșu, dar și Cheile Turzii, Vârful Pietrosu sau Detunata Goală. Mainele redau vederi de pe Dunăre, populate cu elemente care fac trimite la importanța rutei maritime europene, dar și a comunităților din preajmă. De la intrare până la vărsare, fluviul este redat în mai multe ipostaze. Un anumit căpitan C. Begenau, încă neidentificat, a realizat gravuri ale Dunării, din porturi, cu ambarcațiuni aflate în deplasare pe ape liniștite sau învolburate, cu stânci amenințătoare pe margini. Ambarcațiuni cu pânze sau cu aburi sunt redate de Ferdinand Julius Wilhelm Laufberger (1829-1881), contractat de compania austro-ungară, Österreichischer Lloyd, în 1855, pentru a realiza o serie de vederi de pe linia Dunării, multiplicate mai târziu și vândute de către angajator.
Peisaje cu sau din orașe sunt printre cele mai numeroase. Albume întregi au fost realizate ca urmare a studiilor antropologice sau geografice, iar artiști au reușit să surprindă detalii semnificative și spiritul comunităților prin care au trecut. Dintre cei mai prolifici sunt Denis Auguste Marie Raffet (1804-1860), ajuns în spațiul valah în 1837, și Ludwig Rohbock (1824-1893), ajuns în Transilvania în 1864. Dintre orașele reprezentate amintim Sebeș, Sibiu, Târgu Mureș, Oradea, Cluj Napoa, Sighișoara, Hunedoara, Făgăraș, Deva, Sfântul Gheorghe, Argeș, Iași, Pitești, Giurgiu, Buzău, Brăila, București. Văzute de la periferii, orașele sunt compuse din profilele clădirilor proiectate într-un amplu decor natural. Rohbock pare să se fi așezat fie la marginea orașelui pentru a surpinde urbea la întrepătrunderea dintre teluric și ceresc, fie în centru comunităților pentru a conecta arta sa la viața dinăuntru sau pentru a schița emblemele urbane ale orașelor transilvănene.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.