Ceramica habană în colecția Muzeului de Etnografie Brașov

 

Ceramica habană în colecția Muzeului de Etnografie Brașov

Olarii anabaptiști, de limbă germană, considerați eretici de către Vatican, au fost alungați din loc în loc, de-a lungul istoriei. Au apărut, la începutul secolului al XVI-lea, în Tirol, ceea ce putem observa și în influențele vizibile din ceramica lor.
După unele surse și informații, numele de habani își are originea în cuvântul evreiesc „ha-nanin” care tradus înseamnă „copiii lui Dumnezeu” sau din cuvântul „hushabe” care în dialectul morav înseamnă „așezare, colonie”.
Diversitatea morfologică a pieselor habane reflectă deprinderile domestice ale comanditarilor, de la uzul lor în reședințe princiare sau nobilare ca funcționalitate și reprezentare, până la recuzita de decorare a interiorului țărănesc din mediul rural îndeosebi.
Astăzi vă prezentăm un canceu din colecția Muzeului de Etnografie Brașov lucrată într-un atelier din vestul Slovaciei, la sfârșitul sec. al XVIII-lea.
Canceul a fost modelat la roată, decorat cu angobă cu smalț de cositor și plumb, pictat cu pensula, culori obținute la foc înalt din oxizi metalici: albastru cobalt, galben – antimoniu, verde – cupru, brun – mangan. Are corp piriform, prezintă decor amplasat pe toată suprafața, frontal se poate observa motivul “pomul vieții”, buchet cu două flori, o garoafă în mijloc și un coș împletit.
Dacă doriți să admirați atât ceramică habană cât şi din alte centre de olărit, vă invităm să vizitați Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” Rupea.

Sursa: Ligia Fulga, Lia Maria Voicu, Ceramica de tradiție habană. Istorie, mentalități și relații comerciale în sec. al XVIII-lea, Brașov, 2013
Foto: Canceu, Colecția Muzeului de Etnografie Brașov

#MuzeulEtnograficSăcele #MuzeulEtnograficGheorgheCerneaRupea #MuzeulCivilizațieiUrbaneaBrașovului #ceramica #ceramicahabana

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.