„Mături de vrăjitoare” la brad (Melampsorella elatina (Alb. & Schwein.) Arthur, 1907)

 

EXPONATUL LUNII APRILIE 2023 LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII ESTE:
„Mături de vrăjitoare” la brad (Melampsorella elatina (Alb. & Schwein.) Arthur, 1907)

Proiectul „Exponatul lunii” dedicat valorificării patrimoniului pe care îl deţine Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău continuă seria cu exponatul lunii aprilie, reprezentat de piese din „Colecţia de Ciuperci”, expuse în cadrul unei microdiorame la Muzeul de Ştiinţele Naturii. Exemplare de Melampsorella elatina au fost colectate din păduri de brad din Masivul Ceahlău.
Melampsorella elatina (Alb. & Schwein.) Arthur, 1907 este o ciupercă încadrată din punct de vedere sistematic în familia Pucciniastraceae. Această familie cuprinde numeroase specii parazite pe plante, care produc boli, numite rugini.
Melampsorella elatina este o specie fitopatologică care produce pagube importante bradului (Abies alba), acele formaţiuni cunoscute sub denumirea populară de „mături de vrăjitoare”.
Ciuperca este parazită pe diferite specii de conifere (Abies, Picea) şi plante din familia Caryophyllaceae (Cerastium, Stellaria). Specia are un ciclu de viaţă complex, se dezvoltă alternativ pe două plante gazdă şi formează cinci categorii de spori care se succed.
La brad, ciuperca infectează lăstarii tineri, din mugurii cărora apar numeroşi lăstari verticali, ce alcătuiec „mătura de vrăjitoare”, o proliferare excesivă a lăstarilor dintr-un singur punct de pe o ramură. Măturile au ace scurte şi decolorate, deosebite de cele sănătoase, pe ele se formează primăvara sporii denumiţi picnospori şi ecidiospori. În fiecare an măturile pierd acele, iar primăvara apar ace noi. Măturile fără ace pot fi observate uşor iarna, în coroana brazilor bolnavi. Ele cresc an de an putând ajunge la 1,8 m înălţime şi 60-90 cm lăţime, în decurs de 10-20 de ani, după care se usucă sau se rup din cauza vântului. La baza măturilor se formează umflături (racilele) în formă de butoiaş pe tulpină sau fus pe ramuri. Aceste racile cresc în diametru an de an până la ruperea sau uscarea măturilor. Scoarţa racilei se desface în plăci lăsând lemnul gol. Aceste răni pot fi uşor infectate de ciupercile parazite, ce vor continua putrezirea lemnului. Copacii pot supravietui mulţi ani cu infecţii ale acestei boli.
Pe frunzele gazdei alternative se produc spori galben-portocalii (uredospori și teleutospori), ei se formează pe diverse plante din familia Caryophyllaceae (struna cocoşului, rocoţea etc.). Ciuperca trăieşte peren pe ambele gazde şi poate ierna în oricare dintre gazde.
Ciuperca este foarte frecvent întâlnită în pădurile de brad din România. Melampsorella elatina este o ciupercă care cauzează daune importante la brad: creşterea redusă, mortalitatea, în special în fazele de răsad şi puieţi, umfăturile canceroase (racilele) scad valoarea economică a lemnului, facilitează instalarea altor daunători sau agenţi patogeni (în special putregaiuri) şi predispun arborii atacaţi la rupturi de vânt sau de zăpadă.
În vederea limitării şi extinderii acestei ciuperci parazite se recomandă: promovarea arboretelor de amestec (răşinoase cu fag); menţinerea unei stări bune de sănătate a arborilor; menţinerea distanţei optime între arbori; tăierea şi arderea ramurilor cu mături (preferabil în sezonul rece); extragerea arborilor bolnavi.
Material realizat de dr. Pavel Otilia Carmen, muzeograf IA
Vă invităm să ne vizitați!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.