Silexul

 

Silexul face parte din categoria 𝐫𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐢𝐥𝐢𝐜𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞, 𝐫𝐨𝐜𝐢 𝐬𝐞𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐨𝐜𝐡𝐢𝐦𝐢𝐜𝐚̆. Formarea silexului se datorează solubilizării spiculilor de spongieri și redepunerii silicei.
Sunt considerate „accidente silicioase” cu dimensiuni în general reduse, bine individualizate, aspect nodular care se detașează ușor din roca-gazdă (calcar sau cretă), deși între ele și rocă există o oarecare zonă de tranziție.
Silexurile apar ca nodule, vinișoare sau straturi mai mult sau mai puțin dezvoltate. Sunt constituite din material criptocristalin, dur, fin, conțin cca 95% SiO2, cu textură sticloasă și spărtură concoidală.
Nodulii de silex au culoarea albă la exterior, însă odată sparți ei arată ca o sticlă de culoare neagră sau brună cu margini foarte ascuțite.
𝐈̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐦 𝐬𝐢𝐥𝐞𝐱𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐌𝐢𝐨𝐫𝐜𝐚𝐧𝐢 (𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐧𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐞𝐧𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚𝐧) 𝐬̦𝐢 𝐬𝐢𝐥𝐞𝐱𝐮𝐥 𝐛𝐚𝐥𝐜𝐚𝐧𝐢𝐜 (𝐌𝐮𝐫𝐟𝐚𝐭𝐥𝐚𝐫) 𝐢̂𝐧 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢 ( 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐟𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚𝐜𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢).
Știați că:
Silexul este materialul din care omul preistoric și-au fabricat primele unelte. Era cioplit pentru a avea tăiș ascuțit fiind folosit la vânătoare ca vârf de săgeți, la tăiat pieile sau plantele?
Cioplirea unei pietre de silex pentru a obține un vârf ascuțit necesită o pricepere deosebită?
Silexul era folosit pentru a aprinderea focului, prin lovire cu un corp dur producând scântei?
În weekend vă așteptăm cu drag la Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț.

#cmnn #muzeelecmnn #minerale #silex #stiintenaturale #piatraneamt

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.