„Căiţa cu reţe" sau „căița bruzburată”

 

„Căiţa cu reţe" sau „căița bruzburată”

„Căiţa cu reţe”, folosită la găteala capului în portul femeilor din Țara Oltului, până în perioada interbelică, se purta împreună cu „fruntarul” şi „polmesenicul”, un ansamblu elegant şi impunător care scotea în evidenţă chipul purtătoarei.
„Căița” este de fapt o scufie confecționată din pânză fină de cumpărat, din lână, numită „păr”, și aplicații de panglici cu decor policrom. Este croită în așa fel încât la spate să se formeze numit „conci”, de fapt un spațiu pentru părul strâns în coc; căița cu conci la spate e numită și „căiță bruzburată”. Pe marginile care înconjoară fața, pe o parte și pe alta, se atașează „rețele”, două proeminențe realizate din panglică neagră plisată mărunt, cusută în straturi suprapuse. Uneori „rețele” erau decorate cu mărgeluțe sau paiete/„părăluțe”.
Acest ansamblu format din „fruntar”, „căiță cu rețe” și „polmesenic” a mai fost purtat în satele din Ţara Oltului până în perioada interbelică, însă şi atunci doar de femeile în vârstă, care cereau să fie înmormântate purtând aceste piese.
Notă: În Țara Oltului se utilizează atât termenul „polmesenic”, cât și „pomeselnic”. Ambele fac referire la ștergarul din bumbac ce se pune peste căiță și fruntar.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.