PAPAGALUL CĂLUGĂR (Myiopsitta monachus)

 

EXPONATUL LUNII DECEMBRIE la Vivariu este:
PAPAGALUL CĂLUGĂR (Myiopsitta monachus)

Papagalul călugăr face parte din ordinul Psittaciformes şi familia Psitacidae, fiind nativ în savanele şi pădurile din America de Sud, cu precădere în Argentina, dar şi în Bolivia, Uruguay şi Brazilia. Încă de la jumătatea secolului al XX-lea, acești papagali s-au răspândit, formând colonii sălbatice şi în alte colțuri ale globului. S-au adaptat rapid condițiilor noi şi au început să se reproducă.
Acest papagal are un corp mic, îndesat, ce măsoară 29 cm în lungime, având o deschidere a aripilor de 53 cm şi cântărind între 90-140 grame. Femelele sunt mai mici decât masculii.
Papagalul călugăr ajunge la maturitatea sexuală destul de repede, în aproximativ doi ani, și se reproduce ușor, dacă în colivie se găsesc perechi care hormonează. Unele perechi de papagali din această specie se reproduc chiar și de două ori pe an. Procesul de reproducere începe în luna aprilie a fiecarui an. Femela depune maxim 8 ouă pe care le clocește timp de 22 - 24 de zile, cât durează perioada de incubație.
Puii de papagal sunt hrăniți de ambii părinți, până în momentul în care zboară din cuib și învață să se hrănească singuri. De altfel, puii de papagal călugăr vor să plece din cuib după șase săptămâni de la eclozare.
Spre deosebire de majoritatea papagalilor, călugării consumă o mare varietate de hrană, de la fructe şi nuci la seminţe, ierburi, frunze, muguri şi chiar insecte.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.