Umbo de scut(?), Piatra Roșie (Alun, com. Boșorod , jud. Hunedoara) sec. I a.Chr.

 

Umbo de scut(?), Piatra Roșie (Alun, com. Boșorod , jud. Hunedoara)
sec. I a.Chr.
Colecția Muzeul Național de Istorie a României
Umbo-ul de scut din fier a fost scos la lumină în perioada 2002-2003, de către o grupare de criminalitate organizată, specializată în braconajul arheologic, în cadrul unor activități de detecție ilegale în zona cetății dacice de la Piatra Roșie și a fost exportată ilegal. Piesa, împreună cu o alta de același tip, au fost recuperate în cadrul unor activități de cooperare juridică internațională în 2011 și au intrat în colecția MNIR. Conform datelor obținute în cursul anchetei penale, șapte umbones de scut au fost descoperite, depuse unul peste altul, într-un puț ritual aflat lângă marea clădire absidată din interiorul incintei cetății dacice de la Piatra Roșie (reședință regală și sanctuar?). Umbones reprezentau partea centrală, întăritura metalică, a vechilor scuturi care erau realizate din lemn acoperit cu piele, fiind destinate nu numai să protejeze părțile vitale ale luptătorilor, dar având și o funcție simbolică, de reprezentare heraldică sau a apartenenței la un anume grup. Toate piesele de acest fel cunoscute până în prezent, nu poartă urme de lovituri sau de uzură, fiind, probabil destinate unor scuturi de paradă sau simbolice. Exemplarul prezent în expoziție este decorat cu o superbă reprezentare a unui grifon, mergând la pas, spre dreapta și o combinație de motive vegetale și geometrice, dar alte exemplare recuperate sau în curs de recuperare poartă reprezentări de zimbri și gazele sau căprioare. Piesa prezintă perforații marginale pentru fixarea piroanelor cu care era atașată de suportul de lemn al scutului. Analizele atomice și nucleare au arătat că, inițial, aceste umbones de scut erau colorate, fiind acoperite cu un strat de argint, cositor și alamă (imitând aurul), ceea ce le conferea un plus de spectaculozitate. Pe lângă calitatea lor artistică excepțională, umbones de scut dacice de la Piatra Roșie se înscriu între capodoperele cele mai înalte ale tehnologiei prelucrării fierului din Europa antică, fiind adevărate basoreliefuri în metal, realizate prin mii de ore de muncă – încălzind și reîncălzind la roșu placa de metal dur și gros, modelând în negativ, cu ajutorul unor poansoane de bronz și prin forjare liberă, motivele decorative care vor apare în pozitiv, pe fața pieselor. Ele sunt opera unor meșteșugari care îmbinau talentul artistic deosebit, cu abilitățile tehnice de excepție. Apariția acestor umbones de scuturi de o mare sofisticare tehnologică si bogat decorate în cetatea dacică de la Piatra Roșie are și o semnificație istorică importantă. Conform rezultatelor cercetărilor arheologice recente, această fortificație a jucat rolul de reședință pentru suveranul care a condus nucleul statal din zona Munților Orăștiei, înainte de mutarea capitalei Regatului dac la Sarmizegetuza Regia, fiind, după toate probabilitățile, sediul puterii în vremea regelui Burebista (cca 82-44 a. C.) Depunerea unor scuturi de paradă într-un puț ritual, ca bunuri de valoare excepțională consacrate zeilor, poate să aibă legătură cu luptele dintre diferitele centre de putere din vremea acestui rege, care au avut drept consecință unificarea prin forță sau prin mijloace diplomatice a Regatului dac.
Bibliografie: http://www.capodopere2019. ro/dacian-parade-shields-umbo.html; Comes et alii 2021, 134-143.

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.