Locuitorii din Țara Bârsei au utilizat diferite modalități tradiționale pentru păstrarea recoltei. După treierat, grânele erau înmagazinate în hambare, deseori acestea fiind situate în podul casei sau al șurii, în partea opusă intrării (Râșnov, Apața, Vlădeni, Poiana Mărului etc.). Tot astfel se depozita și sămânța necesară pentru viitorul an agricol. În unele locuri din șesul Bârsei (Chichiș, Dobârlău) s-a consemnat și obiceiul păstrării bucatelor în pământ, ca în vremurile îndepărtate.
Înainte de depozitare, porumbul era bine uscat, iar știuleții erau atârnați în podul caselor. După uscare, cucuruzul era păstrat în hambare confecționate din scânduri, acestea având o capacitate de patru până la opt ori mai mari decât lăzile de zestre. Cartofii erau păstrați în gropi și pivnițe (în zona Săcele, Teliu, Budila, Sohodol, Vulcan etc.). Paiele, în general, se păstrau în șuri.
De menționat că tradiționalele forme de treierat au fost în timp înlocuite cu procedee moderne, evoluate. Acestea au modificat și vechile termene calendaristice pentru efectuarea treieratului: îmblătitul și bătutul avea loc interminent (în cursul verii și al toamnei), dar mai cu seamă în cursul iernii; treieratul cu mașina de mână, cu tracțiune animală sau cel mecanic se desfășura la scurt timp după secerat sau cules, iar treieratul cu combina se face în zilele noastre pe loc, concomitent cu seceratul.
Mai multe detalii despre activitățile agricole ale locuitorilor din Țara Bârsei puteți afla vizitând Muzeul Etnografic Săcele, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 16.00.
Sursa: „Țara Bârsei”, vol. 1
În fotografii: Trior manual expus la Muzeul Etnografic Săcele
#păstrarearecoltei #treierat #depozitatulcerealelor #activitățiagricoletradiționale #ȚaraBârsei #Transilvania #haițitulamuzeu #MuzeulEtnograficSăcele
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu