Figurină zoomorfă provenită de la Negreni, comuna Tătărăşti de Jos (jud. Teleorman)

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, prezintă începând de marţi, 1 noiembrie a.c., un nou exponat în cadrul ciclului expoziţional „Exponatului Lunii”.
Pentru luna noiembrie a.c., Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o figurină zoomorfă provenită de la Negreni, comuna Tătărăşti de Jos (jud. Teleorman). Conform Registrului de Inventar General al muzeului, piesa, descoperită pe „măgura neolitică” din localitate, a fost preluată în anul 1974 de la Şcoala Generală Tătărăşti de Jos, data descoperiri nefiind cunoscută. Împreună cu ea, provenind de pe aceeaşi „măgură neolitică”, au mai fost preluate un „fragment ciocan piatră” şi o „daltă-tăietor de piatră”. Cu ocazia preluării obiectelor de către Corneliu Beda, directorul muzeului de la acea vreme, a fost efectuată şi o periegheză la locul presupus al descoperirii, fiind colectate un răzuitor de silex, o lamă silex, o jumătate dintr-un „ciocan piatră”, percutor piatră, greutate pentru războiul de ţesut, fragmente ceramice şi chirpici.
În ceea ce priveşte locul descoperiri, „măgura neolitică” este, de fapt, un tell ce aparţine culturii Gumelniţa, amplasat în valea pârâului Clăniţa, ce are în zonă un curs semipermanent şi cercetat în mai multe rânduri de arheologi de la Alexandria sau Bucureşti. Amplasat în Câmpia Găvanu Burdea, tell-ul de la Negreni este unul dintre cele aproape 70 de asemenea aşezări gumelniţene cunoscute în această parte a Munteniei.
Alături de reprezentările antropomorfe, în epoca neo-eneolitică este cunoscută o serie de reprezentări ce redau lumea animalieră. Dacă în etapele neoliticului timpuriu şi dezvoltat acestea reproduc mai ales animale domestice, bovine şi ovine, în eneolitic se constată o diversificare a reprezentărilor faunistice. În aşezările gumelniţene au fost descoperite mai multe figurine zoomorfe, modelate din lut, mai ales în nivelurile atribuite fazelor mijlocii şi finale ale culturii Gumelniţa. Sunt reprezentate în general cornutele mari, dar şi alte animale domestice (oaie, porc) sau sălbatice (vulpe, cerb, arici, broască ţestoasă) şi păsări. O serie de statuete redau patrupede imposibil de determinat ca specie, datorită modelării rudimentare.
Cu totul excepţionale sunt reprezentările unor animale sălbatice precum leul, figurina de la Negreni fiind una dintre ele.
Realizată în alabastru, de culoare alb-bej, figurina reproduce în mod realist un leu. Obiectul are următoarele dimensiuni: lungimea 9,5 cm, lăţimea 4 cm şi înălţimea 4,3 cm. Animalul este redat aproximativ în poziţie şezând, picioarele fiind oarecum disproporţionate în raport cu corpul. Acesta are o formă cilindric alungită, lăţit în partea posterioară. Coada animalului este redată printr-o proeminenţă alungită. Capul prezintă nasul şi gura degradate din vechime, urechile sunt realizate prin două proeminenţe dispuse simetric în stânga şi dreapta, iar ochii, de formă elipsoidală, figuraţi prin incizii, sunt dispuşi frontal. Capul este înconjurat de coamă, redată destul de realist printr-o serie de incizii dispuse uşor neregulat, care descriu romburi şi triunghiuri. Totodată, coama este bine evidenţiată şi faţă de corp. Dacă morfologia corpului sugerează leul, faţa, cel puţin prin forma ochilor, este antropomorfizată. Combinaţia om-animal sau om-pasăre, deşi rară, este întâlnită în cultura Gumelniţa, şi în cazul figurinei de la Negreni constatându-se îmbinarea elementelor antropomorfe – ochii, cu cele zoomorfe – animalul propriu-zis.
Caracterul unic al piesei descoperită la Negreni este dat de materia primă folosită, de regulă reprezentările zoomorfe fiind modelate din lut ars. În acelaşi timp, este important şi cadrul cronologic al acestei descoperiri, respectiv epoca eneolitică, cultura Gumelniţa, a doua jumătate a mileniului 5 î.Hr. Este dificil de precizat dacă piesa descoperită la Negreni este o producţie locală, cel puţin din arealul nord dunărean al culturii Gumelniţa sau este o piesă ce a făcut obiectul unor schimburi la mare distanţă. Acceptând ca premisă apartenenţa la epoca eneolitică, aşa cum ar sugera locul de descoperire – o aşezare de tip tell caracteristică pentru cultura Gumelniţa, caracterul imitativ al acestei reprezentări zoomorfe se încadrează în cele câteva excepţii privind reproducerea unor feline care ar fi trăit în anumite perioade ale preistoriei şi în spaţiul sud european.
Pe de-altă parte, nu este exclusă posibilitatea ca materialul din care a fost confecţionată, alabastrul, să-i confere un plus de valoare simbolică.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.