În colecția Maria și dr. George Severeanu se păstrează un skyphos corintic provenit din Insulele Ioniene și datat în perioada 600-575 a.Chr.
Vasul din colecția Severeanu este decorat pe una din fețe cu o sirenă cu aripile desfăcute și capul întors spre stânga unde este înfățișat un personaj masculin. În mitologia greacă, sirenele erau jumătate păsări, jumătate tinere frumoase, capabile să ademenească spre moarte marinarii care treceau pe insulele lor cu cântecul lor vrăjit. Romanii numeau aceste insule Sirenum scopuli, cu o priveliște îngrozitoare: o grămadă mare de oase zăcea de jur împrejur, cu carnea victimelor încă putrezind pe ele…
Fiicele zeului fluvial Achelous și ale unei muze, erau sortite să moară dacă cineva ar supraviețui cântării lor. Când Ulise și echipajul său au trecut nevătămați pe lângă ele, acoperindu-și urechile cu ceară, s-au aruncat în mare și s-au înecat. Însă Ulise a dorit atât de mult să audă cântecul sirenelor încât s-a legat de catarg pentru a nu fi atras spre moarte.
La sfârșitul secolului al VIII-lea, când stilul geometric se apropia de final, contactul Corintului cu Orientul Apropiat a fost un stimul pentru stilul orientalizat al ceramicii grecești, marcând trecerea la un noi teme decorative. Ceramica corintică se caracterizează printr-o lut galben-deschis și un decor pictat aplicând tehnica figurii negre, cu finisaje adăugate cu un stylus și pete de culoare. Motivele decorative frecvent întâlnite includ reprezentări de animale, alternate uneori cu demoni, dansatoare, războinici, care, cavaleri, scene de vânătoare, luptă, banchete, plecarea în război, muncile lui Heracles, la care se adaugă alte personajele mitologice.
În timpul secolului al VI-lea î.Hr. aceste vase sunt exportate în toată Marea Mediterană, nu numai în orașele grecești, ci și în locurile în care a pătruns influența elenă. În ciuda succesului lor, producția corintică intră în declin după 550 î.Hr. când vasele ceramice ateniene ating o calitate superioară și devin mult mai căutate, dominând până la sfârșitul secolului al IV-lea a.Chr.
Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu