Secera de corn din situl eneolitic de la Vitănești „Măgurice”

 

Secera de corn din situl eneolitic de la Vitănești „Măgurice”

 
Una dintre marile invenții ale neoliticului alături de creșterea animalelor, adoptarea ceramicii, folosirea uneltelor din piatră șlefuită cât și însușirea traiului sedentar, a fost domesticirea plantelor. În principal, s-au cultivat grâul, orzul și secara dar și unele leguminoase. Aceasta a însemnat și inventarea unor noi unelte care să ajute omul să lucreze pământul, să recolteze și să proceseze mai ales cerealele. Astfel, au apărut săpăligile din corn sau lemn, râșnițele și secerile. Acestea din urmă erau lucrate dintr-un singur vârf de corn de cerb, în care se făcea un șanț, în care erau introduse fragmente de lame din silex. Tăiau destul de ușor paiele cerealelor iar în urma folosirii căpătau un lustru care poate fi observat încă pe unele piese de silex descoperite în săpăturile arheologice.
Obiectul prezentat este o seceră din corn de o altă factură decât cele neolitice, ce a fost descoperită în situl eneolitic de la Vitănești „Măgurice” (jud. Teleorman). Constă dintr-o ramură de corn de cerb, debitată longitudinal. S-a observat că are pe partea concavă, în unele zone, mici zimți speciali făcuți. Aceștia ori erau pentru a tăia cerealele, ori aveau alt scop. În situl de la Vitănești s-au descoperit și numeroase lame din silex cu lustru ce ar fi putut proveni de la tăiatul paielor. Ele ar fi putut fi atașate de această ramură de corn, însă nu avem dovezi sigure în acest sens. Problema rămâne deschisă până la descoperirea altor dovezi care ar putea să aducă o lămurire și în această chestiune.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.