Reliefuri dionysiace

 

Reliefuri dionysiace
Datare: Epoca romană timpurie, sec. II p. Chr.
***
Dionysos - fiul lui Zeus şi al Semelei, zeul puterii roditoare a pământului, cunoscut mai ales ca zeu al vinului. Numele Bacchus era folosit iniţial de greci şi mai târziu de către romani, cu funcţie de epitet, însemnând “zgomotos”. Epiclezele lui Dionysos sunt multiple, unele dintre ele aparţinând domeniului misterelor şi al cultelor secrete ce-i erau închinate. Cultul lui Dionysos nu lipseşte din nici o cetate greacă din nordul şi vestul Pontului Euxin, dar este inegal în privinţa importanţei, duratei şi formei de manifestare.
La Callatis cultul a fost instituit chiar din sec. IV a. Chr. în forma Dionysos Baccheus (Βακχευς), Patrôos (Πατρώος) şi Dasyllios (Δασύλλιος), ultimele două fiind epitete de origine magariană.
Deşi, monumente epigrafice de la Callatis atestă existenţa în cetate a unui cult public, a asociaţiilor de credincioşi, lăcaşurilor de cult şi a unor regulamente sacre, reprezentările figurative sunt puţine. Inventarul funerar al unor morminte, descoperite în necropola callatiană de epocă elenistică, reprezentat prin măşti teatrale, actori sau aplice ceramice sunt raportate prin simbolism la cultul dionysiac. Reprezentări ale zeului şi ale acoliţilor săi sau scene ale cultului dionysiac le regăsim la Callatis în măştile din teracotă, în reliefuri, pe vase ceramice sau pe altăraşe votive. Personajele asociate zeului Dionysos în cele mai diferite episoade mitologice sunt numeroase. Însoţitorii săi din cortegiile bacchice sunt bacantele (menade, lede, tiade, ş.a.), Silenii, Satirii, Pan, Priap, centaurii. În epoca romană, Dionysos (Bacchus, Liber Pater), rămâne unul dintre cei mai populari zei, cu puternice ecouri în viaţa spirituală a populaţiei autohtone. Cultul, cu un carcater complex, public şi popular va fi susţinut de împăraţi, datorită interdependenţei dintre doctrina dionysiacă şi proiectele politice ale imperiului, fenomenul dionysiac fiind o formă a conştiinţei sociale.
Reprezentările bacchice descoperite la Callatis şi în teritoriul său demonstrează existenţa permanentă a unui filon popular în cultul dionysiac. În mediul rural al Dobrogei romane, cu precădere în a doua jumătate a sec. II p. Chr. şi prima jumătate a celui următor, era abordată şi latura mântuitoare a cultului. Astfel, pe stelele funerare apar frecvent simbolurile dionysiace: ciorchinele de strugure, vrejuri de viţă-de-vie, de iederă, care pornesc dintr-un vas (crater sau kantharos) şi încadrează inscripţiile, scena banchetului funerar sau reprezentările zeităţii însăşi.
Piesele sunt propuse pentru clasare în categoriile juridice Tezaur și Fond în cadrul proiectului „Un viitor pentru trecut – clasarea și valorificarea patrimoniului epigrafic și sculptural callatian”, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura, derulat de Direcția Cultură și Sport Mangalia, prin serviciul Muzeul de Arheologie „Callatis”, în parteneriat cu Universitatea "Ovidius" din Constanța.
www.muzeucallatis.ro
Programul RO-Cultura
Granturile SEE si norvegiene
EEA and Norway Grants
#rocultura #mangalia #eeagrants

 

Sursa informațiilor Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia.