Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane - piese din jud. Alba X

 

Expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul National de Istorie a Românei, ce reunește 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, va fi deschisă din 30 septembrie a.c. la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, marcând astfel 140 de ani de relații diplomatice între România şi Regatul Spaniei. Expoziției i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regele Felipe al VI –lea al Spaniei și al Președintelui României, Klaus Iohannis. Astăzi, 30 septembrie 2021, are loc vernisajul expoziției la Museo Arqueológico Nacional de España (Madrid).
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia este partener la realizarea acestei expoziții. Instituția noastră va participa la această manifestare culturală cu o serie de 51 de piese, cu o valoare însumată de 728 000 euro.
Grupul statuar votiv al lui Liber Pater însoțit de Pan și panteră de la Apulum este una dintre piesele excepționale de epocă romană alese din România pentru a fi prezentată astăzi în cadrul vernisajului expoziției.
Această sculptură este o operă de artă, fiind realizată din marmură de Aphion în atelierele grecești din Asia Mică, probabil în vremea împăratului Hadrian (117-138 p.Chr.). Ulterior a ajuns în Dacia la sanctuarul lui Liber Pater de la Apulum în cursul secolului al III-lea p.Chr.
Liber Pater era zeul italic al vinului, vegetației și al fertilității pământului, identificat cu Dionysos - Bacchus.
Sculptura a fost descoperită în anii 1989-1990 în cursul săpăturilor efectuate sub conducerea lui Alexandru Diaconescu (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca), în cartierul Partoș (Colonia Aurelia Apulensis), spartă în 34 de bucăți, alături de numeroase fragmente de statuete, reliefuri și inscripții legate de cultul zeului. Personajele sunt redate într-o ipostază plină de veselie și voie bună, zeul, îmbrăcat într-o piele de țap (nebris), oferindu-i vin animalului său de companie, dintr-un vas special folosit de antici pentru degustarea acestei băuturi, numit kantharos.
„Figura centrală era zeul, apoi privitorul mergea spre dreapta, spre stânga, să vadă anecdotele. Acest melanj de mai multe povești este intenționat. Nu este o lucrare a unui meșteșugar oarecare, ci un produs al artizanatului superior adresat unui public cunoscător”, remarca Alexandru Diaconescu, cel care a plecat recent dintre noi lăsând în urmă această remarcabilă descoperire arheologică.
Model 3D: https://skfb.ly/6ZWs8
In memoriam Prof. univ. dr. Alexandru Diaconescu (1955-2021)

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.