Chipuri gumelnițene

 

Chipuri gumelnițene

Plastica antropomorfă a culturii Gumelnița (a doua jumătate a mileniului V î. Hr.) se remarcă printr-o extrem de spectaculoasă diversitate tipologică. Aceasta face ca în plastica gumelniţeană să întâlnim piese extrem de schematizate, în care figura umană este greu de recunoscut, alături de piese de o factură artistică deosebită, unele dintre fiind considerate de unii cercetători adevărate capodopere ale artei preistorice.
Un fapt interesant legat de diversitatea plasticii gumelniţene îl reprezintă respectarea unor canoane în modelare. Acestea sunt extrem de vizibile în modelarea capului și ale trăsăturilor feței și în cazul unor statuete din așezarea de la Vitănești „Măgurice” (jud. Teleorman). Astfel, capul a fost realizat prin strângerea pastei cu degetele, rezultând o formă triunghiulară, rombică, ovală sau chiar rotundă, cu o creastă centrală ce ilustrează nasul. Gura și ochii sunt reprezentate folosind incizia. Câteodată, ochii nu sunt figurați deloc. Urechile au uneori două, trei sau mai multe perforații. Unele statuete mai păstrează în aceste perforații inele din cupru. Sub buza de jos, există un alt șir de perforații. Dacă facem analogii cu unele descoperiri funerare din Bulgaria, unde în morminte cenotaf în care au fost modelate din lut capete umane, sub buza inferioară au fost așezate piese circulare din aur ca piese de podoabă, situație similară și în cazul plasticii antropomorfe din lut.
Această tendinţă spre schematizare şi simbolizare a lăsat totuși câteodată posibilitatea meșterului preistoric de a schița trăsături umane ce ne uimesc și deschid o poartă către vizualizarea unor figuri de acum 6500 de ani.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.