Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei

 

Muzeul Național al Bucovinei vă invită, în perioada 11 iunie - 20 septembrie 2021, să vizitați expoziţia "Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei", deschisă la Muzeul de Istorie.

Este o premieră în cadrul manifestărilor muzeografice sucevene, fiind pentru întâia dată când materiale arheologice aparţinând lumii dacilor liberi (sec. II-IV) şi civilizaţiei Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV-V) sunt expuse împreună.

Cele peste 100 de obiecte de ceramică, aur, argint, bronz, fier şi sticlă, reprezintă rodul muncii arheologilor suceveni din anii ‘60- 80 ai secolului trecut, perioadă în care, pe teritoriul judeţului Suceava au fost întreprinse numeroase săpături arheologice.
Exponatele sunt însoţite de 22 de panouri explicative, pe care au fost punctate informaţiile esenţiale privind dacii liberi (numiţi carpi în spaţiul est-carpatic) şi sinteza culturală numită Sântana de Mureş-Cerneahov, formată, în zona noastră, pe baza civilizaţiei anterioare a dacilor liberi.

Alături de parcurgerea cronologică a exponatelor din vitrine, vizitatorii pot urmări fragmente din textele antice în care sunt menţionaţi dacii liberi, pot afla că Senatul roman a acordat un număr de 21 de titluri de Carpicus Maximus împăraţilor care îi învingeau în bătălii pe carpi, pot observa detalii tehnice specifice săpăturilor arheologice: planuri, profile, imagini de şantier.

În mod deosebit, recuperarea unor diapozitive color provenind din săpăturile arheologului Mircea Ignat din necropola Sântana de Mureş-Cerneahov de la Dolheştii Mari ilustrează tehnicile de săpătură şi prezintă realitatea din teren a arheologiei.
Materialele arheologice expuse relevă practicarea unor meşteşuguri precum olăritul, prelucrarea fierului şi a bronzului, nivelul de dezvoltare economică pentru perioada secolelor II-IV, precum şi relaţiile cu lumea sud-dunăreană, prin intermediul unor diverse importuri (monede, opaiţe, vase de lut-amfore şi sticlă). În necropola dacilor liberi de la Podeni au fost descoperite opaiţe romane şi vase de sticlă întregi şi fragmentare, unele puternic deformate de temperatura înaltă din zona rugului funerar, depunerea de ofrande fiind specifică ritualului funerar. Carpii erau meşteri argintari, făureau diverse piese de podoabă şi unelte din bronz şi fier – în necropola de la Podeni-Buneşti au fost descoperite pandantive-căldăruşă.

În ceea ce priveşte perioada ulterioară, în necropola Sântana de Mureş-Cerneahov de la Moara a fost descoperită o frumoasă fibulă de argint cu decor incizat. Pentru secolul IV, o descoperire interesantă este cea efectuată întâmplător în anul 1933, când, în centrul oraşului Suceava, cu prilejul plantării unui pom, au fost descoperite două vase de mari dimensiuni, o amforă romană cu analogii în Moesia Inferior şi un vas de tip „dolia”, reprezentând probabil un depozit ritual în exteriorul unei aşezări de tip Sântana de Mureş-Cerneahov.
Expoziţia conţine două vitrine centrale, în care sunt prezentate monede romane imperiale de argint şi bronz, precum şi o monedă de aur emisă în timpul împăratului Theodosius I, cel care în 381 obţinea o victorie decisivă asupra carpilor. Acestor piese li se adaugă descoperirea celebră de la Rotopăneşti, care conţinea un pandantiv de aur şi un vas de lut, descoperite împreună.
De asemenea, expoziţia se constituie şi într-un omagiu adus unora dintre cei mai importanţi arheologi ai Muzeului Național al Bucovinei, care, de-a lungul deceniilor, au contribuit, prin săpăturile arheologice efectuate şi prin publicarea rezultatelor, la sporirea patrimoniului muzeului sucevean şi la promovarea renumelui instituţiei.
Grigore Foit, Emil Ioan Emandi şi Mircea Ignat au desfăşurat ample campanii de cercetare în aşezări şi necropole aparţinând dacilor liberi şi civilizaţiei Sântana de Mureş-Cerneahov, de pe teritoriul judeţului Suceava, precum: Siliştea Şcheii, Suceava-strada Ana Ipătescu, Moara, Podeni, Zvoriştea şi Dolheştii Mari.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Bucovinei.