Despre cetăți dacice și piatra cu valoare de patrimoniu.
Despre impresionanta cantitate de piatră albă nisipoasă utilizată la edificarea cetăților dacice din Munții Șureanu – Orăștie s-a scris de-a lungul ultimelor secole foarte rar și extrem de puțin. Deși aria-sursă pentru blocurile de calcar (fie ele blocuri, dale sau elemente pentru sanctuare) de la aceste cetăți este identificată corect încă în anul 1805, primele observații desfășurate de geologi profesioniști sunt înregistrate de abia la începutul sec. al XX-lea, fără ca acestea să fi fost însă subiectul unor cercetări direcționate.
Pentru că substratul pe care au fost construite capitala Sarmizegetusa Regia și acropolele fortificate din jurul acesteia - de la Costești-Cetățuie, Blidaru, Piatra Roșie, Fețele Albe și chiar cea puțin mai depărtată de la Bănița - nu prezenta caracteristici de prelucrabilitate și dimensionare corespunzătoare obținerii de blocuri de zidărie solidă, căutările s-au îndreptat în altă parte.
Aceste lucrări monumentale ridicate în munți la peste 700-100 m altitudine s-au realizat aproape exclusiv cu calcare de la Măgura Călanului. Exploatarea intensivă a acestora în carieră, prelucrarea sub formă de blocuri cu greutăți deseori de 300-500 kg și transportul lor pe distanțe mari s-a putut face cu siguranță doar cu un efort uman, material și logistic pe măsură.
Tehnicile și cunoștințele de influență elenistică utilizate în acest scop pentru impresionantul plan edilitar gândit strategic pentru generații au putut fi aplicate doar în condițiile unui mediu politic și economic stabil, care dispunea de astfel de resurse. Un astfel de centru de putere capabil să impună și să organizeze punerea în execuție un program atât de vast l-a reprezentat Regatului Dac începând cu Burebista și până la cucerirea romană la începutul sec. al II-lea d.Hr.
Nu se poate vorbi deci despre cetățile dacice fără calcarele din Dealul Măgura de la nord de Călan, iar cariera de piatră de aici reprezintă într-un fel punctul zero al acestor extraordinare monumente legate de identitatea națională. Și prin acest fapt, calcarele exploatate din această zonă îndeplinesc toate criteriile pentru a fi considerată piatră cu valoare de patrimoniu, cu importanță deosebită în cultura umană și istorică universală.
Dr. inginer geolog Valentina Cetean este cercetător și șef al diviziei GeoResurse (https://igr.ro/departamente/geologie-regionala/georesurse/) în cadrul Institutului Geologic al României, cu specializări și activitate în geologie economică, expertiză tehnică (inclusiv numeroase studii petografice și mineralogie) în roci de construcție și piatră cu valoare de patrimoniu, dar și management de mediu și de produs și formator. De-a lungul a peste trei decenii a condus sau participat în peste 100 de proiecte naționale și internaționale în aceste domenii (https://www.researchgate.net/profile/Valentina-Cetean), iar în ultimii ani și-a îndreptat atenția cu preponderență în zona cercetărilor geoarheologice, participând în echipe multidisciplinare la cercetări privind cetățile dacice de la Piatra Roșie și Ardeu, la mormântul tumular elenistic de la Movila Documaci - Mangalia și rocile din situl Poiana Cireșului-Piatra Neamț.
Prin proiectul ”RoQ-Stone - Rocile de construcție din Romania – caracteristici calitative, valoare de patrimoniu cultural, importanță științifică” aflat în derulare în cadrul Institutului Geologic, în geositul de la Măgura Călanului au demarat primele cercetări sistematice cu caracter geologic și multidisciplinar ale carierei istorice de calcare de la Măgura Călanului.
Webinarul va avea loc pe platforma Zoom și este gratuit. Link pentru înscriere: https://bit.ly/3xx6n1S
Sursa informațiilor Fundația Dacica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu