În luna septembrie 2020, Cristian Marincaș, un pasionat de arheologie din Zalău, a descoperit accidental în hotarul satului Sântă Măria (comuna Sânmihaiu Almașului), cu ajutorul unui detector de metale, șase monede medievale. Descoperitorul a stabilit coordonatele locului cu ajutorul unui GPS și apoi a anunțat autoritățile competente despre descoperire, având indicii că mai existau piese monetare în pământ.
Astfel, doi specialiști de la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, dr. Horea Pop, șeful secției Cercetare Științifică și dr. Emanoil Pripon, cercetător științific II, specializarea numismatică-restaurare, au efectuat un diagnostic arheologic în locul indicat, în urma căruia au mai identificat încă 30 de monede.
Tezaurul conține așadar, 36 de monede emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania, la Riga și în Ungaria, sub autoritatea a cinci suverani: Sigismund I August, Sigismund III, Ștefan Bathóry (ca rege al Poloniei), Ferdinand I și Rudolf II. Din punct de vedere al nominalului (al tipului de monedă), tezaurul cuprinde trei piese cu valoarea de șase groși, o piesă de patru groși, 27 piese de trei groși și cinci piese de câte un dinar, toate din argint.
După descoperire, tezaurul monetar a intrat într-un proces de restaurare, în urma căruia au fost evidențiate caracteristicile fiecărei monede: locul emiterii, numele emitentului, numele gravorului sau a maestrului monetar, anul emiterii și valoarea înscrisă pe fiecare piesă.
În Transilvania secolului al XVI-lea, valoarea produselor și a serviciilor era exprimată în dinari. Tezaurul de la Sântă Măria avea în epocă o valoare de 314 dinari, adică puțin peste trei taleri (un groș emis în sistem polonez, era echivalentul a trei dinari). Această sumă putea reprezenta remunerația unui mercenar pedestru (infanterist), care era plătit cu trei taleri pe lună. De asemenea, suma aceasta putea fi rodul unei tranzacții, pierdută mai apoi în condiții asupra cărora nu ne putem pronunța cu exactitate, de vreun localnic sau negustor.
Pentru a ilustra valoarea tezaurului, facem referire la câteva date în legătură cu prețurile de pe piața clujeană din anul 1600 (o dată apropiată de cea a ultimei monede din tezaur): un miel costa 32 de dinari, un purcel 30-35 de dinari, o gâscă 16 dinari, iar o găină 8-12 dinari. Tezaurul putea reprezenta așadar prețul a zece miei, nouă purcei etc.
Pe parcursul realizării cercetării arheologice nu a fost surprins nici un indiciu al depozitării tezaurului în vreun recipient din ceramică sau metal. Cel mai probabil, tezaurul se afla inițial în vreo pungă din piele sau din pânză, materiale care nu au rezistat trecerii timpului. O mare parte dintre monede au fost descoperite grupat, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că inițial, acumularea monetară se afla sub forma unui fișic, fie pe fundul unei pungi, cum s-a spus, fie învelită într-un material perisabil.
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu